Acasa Planeta HR Noi coordonate pe piata muncii: 46° 46′ 0″ N / 23° 36′ 0″ E

Noi coordonate pe piata muncii: 46° 46′ 0″ N / 23° 36′ 0″ E

11 min citire
0
0
304

de ROXANA MAXIM

Piata muncii din Cluj este speciala. Este altfel. Cel putin privind dinspre Capitala. Acesta este sentimentul pe care il avem noi, cei din exterior, dar este si constatarea profesionistilor care activeaza acolo: exista doua industrii cu dezvoltare mai mult decat accelerata, care absorb un numar mare de tineri absolventi, si o industrie cu traditie si potential, dar care a iesit cumva din lumina reflectoarelor si care ar putea sa aduca un echilibru pe piata muncii din regiune.

In ultimii doi ani, cand ne-am referit la investitiile straine din industria IT&C, aproape instantaneu faceam legatura cu zona Clujului. Nici nu am fi avut cum altfel, avand in vedere aglomerarea de business-uri in industria IT locala, fie ca ne referim la companii multinationale, fie ca ne referim la start-up-uri locale. Chiar si statul roman a recunoscut atractia puternica pe care investitorii din acest domeniu o aveau si o au in continuare fata de acest oras. Si daca mai adaugam in ecuatie si forta de munca bine pregatita pe acest domeniu, atunci nu putem decat sa ne bucuram ca rezultatul este asemanarea dintre Cluj si Sillicon Valley.

Doar ca, potrivit Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM Cluj), doar 4% din populatia ocupata a judetului lucreaza, de fapt, in industria IT (la finalul lunii iunie forta de munca specializata in domeniul IT, in Cluj, totaliza circa 9.200 de oameni). Corect, nu toti angajatii sunt din Cluj si nu toate posturile sunt trecute prin AJOFM, dar pentru cei din exterior o astfel de informatie reaminteste ca zona Clujului nu inseamna doar IT&C.

„Este foarte bine ca industria de IT s-a dezvoltat atat de frumos la nivelul orasului nostru si ca i-a oferit un fel de identitate ca « centru al inteligentei », dar dupa parerea mea mai sunt si alte doua industrii de interes: cea a Service Center-urilor, care si-a dovedit deja potentialul, atragand jucatori importanti precum Genpact, Office Depot, Bombardier si Steelcase, si cea de Manufacturing, care este insa insuficient reprezentata in Cluj la ora actuala, dar care are o traditie”, a spus Carmen Nicula, ex-HR Director Friesland Campina.

Iar opinia sa nu este singulara. Ovidiu Vilceanu, Executive Manager al grupului de companii clujene Know! si Sales Consulting, considera ca Outsourcing-ul si Productia ar merita cel putin la fel de multa atentie ca IT-ul.
„In ultimii 4-5 ani, Outsourcing-ul a explodat in Romania, asadar si in Cluj. Iar atata timp cat vom avea forta de munca calificata, vorbitoare de minim doua limbi straine, Clujul va continua sa atraga investitii in acest domeniu, astfel ca merita sa fie puternic sustinut. Iar Productia, pentru ca zona are calificare, expertiza, traditie si diversitate”, a mentionat acesta.

Din pacate insa, in timp ce Outsourcing-ul creste accelerat si atrage noi business-uri, Productia „sufera” din cauza inchiderii unor facilitati de productie.

„Este absolut necesara o implicare masiva pentru a redezvolta aceasta arie”, a completat Ovidiu Vilceanu. Iar aspecte atractive pentru investitorii din acest domeniu ar exista, deci nu putem spune ca nu exista premisele pentru reconstructia acestei industrii.

„Clujul are avantajul universitatilor tehnice, care pregatesc absolventi pe specializari ce pot acoperi pozitiile de specialisti juniori. In acelasi timp are si traditie pe partea de productie si poate sa atraga inapoi acasa specialisti deveniti seniori, care au plecat si s-au dezvoltat in zona de vest a tarii sau in Bucuresti”, a adaugat Carmen Nicula.

Iar avantajul universitatilor locale nu este deloc un mit sau o exagerare. In batalia pentru investitii, institutiile de invatamant superior din zona reprezinta o carte castigatoare pentru Cluj. De exemplu, in 2006, cand Emerson a decis sa intre pe piata locala, unul dintre motivele pentru care Clujul a „luat fata” altor orase de provincie, precum Oradea sau Timisoara, a fost tocmai calitatea sistemului educational.

„A contat nivelul de pregatire al absolventilor universitatilor din Cluj, dar si faptul ca era o piata a muncii in dezvoltare”, a marturisit Simona Fuchila, Director de Resurse Umane al companiei Emerson. La fel s-a intamplat si in cazul companiei TenarisSilcotub, care in mai 2012 a inaugurat la Cluj un centru de Shared Service: dincolo de proximitatea geografica fata de sediul din Zalau, relatia puternica si de traditie pe care companie o avea cu mediul universitar din Cluj a fost un argument in favoarea acestui oras.

„Cluj-Napoca nu numai ca oferea o paleta larga de profile si specializari, care corespundeau cerintelor Tenaris, dar constituia in acelasi timp si alternativa unei piete a fortei de munca pe care Tenaris era deja un brand consolidat si atractiv. Apoi, profilul absolventilor arata foarte interesant, nu doar din punct de vedere al pregatirii, ci si din cel al aspectelor legate de valorile in care crede compania noastra”, a spus Codruța Lapadat, Coordonator Recrutare și Dezvoltare Resurse Umane TenarisSilcotub.

Aventura clujeana in IT: inceputurile si prezentul
Intr-adevar, dincolo de Service Center-uri si BPO, Clujul si-a confirmat si reconfirmat potentialul pentru IT&C. Pe de o parte, a fost traditia zonei in aceasta industrie, pe de alta parte, calitatea fortei de munca si numarul considerabil de tineri absolventi care au ales o cariera in aceasta arie, pe scurt, compatibilitatea ridicata dintre ce isi doreau investitorii si ce se regasea efectiv pe piata muncii.

„Faptul ca majoritatea firmelor din zona furnizeaza servicii catre beneficiari din tarile occidentale reprezinta, in opinia noastra, factorul diferentiator care a contribuit la conturarea acestei zone geografice ca hub important de IT. Acest contact cu Vestul s-a realizat pe fondul unei apropieri de mentalitate, de intelegere comuna a unor cerinte legate de termene de livrare, calitate si metodologie. Si ar mai fi cel putin trei elemente: traditia in IT, Clujul fiind printre primele orase din Romania unde au existat preocupari de acest fel, inca din anii ’50, apoi prezenta universitatilor si legaturile acestora cu mediul de business si, nu in ultimul rand,  spiritul antreprenorial, bine conturat in regiune”, a spus Andrei Kelemen, directorul executiv al asociatiei Cluj IT Cluster.

Cititi articolul integral in editia de octombrie, nr. 29.  Va asteptam sa va abonati la revista HR Manager, in format digital (e-paper) sau print.

Comentarii

Incarcati mai multe articole similare
Incarcati mai multe dupa Roxana Maxim
Incarcati mai multe in Planeta HR

Lasă un răspuns

Verificati De asemenea

Câteva noi tendințe în L&D – The Learning Tipping-Point

De Mihai Zânt Activez de peste zece ani în domeniul formării adulților și am avut nenumăra…