Agenda HR — 27 July 2017

Pregătirea pentru un interviu de angajare presupune mult mai mult decât tipărirea unui CV impecabil şi o vizită în prealabil la coafor. Cuvintele pe care le rostim în timpul discuţiei cu recrutorul, atitudinea noastră, energia pe care o transmitem interlocutorului şi hainele alese sunt alte câteva canale prin care dăm informaţii despre noi.

de Miruna Roman

Cu ajutorul Internetului, am primit, de-a lungul timpului, sute de sfaturi utile în ceea ce priveşte pregătirea pentru interviul de angajare. Cum să ne scriem CV-ul, cum să ne prezentăm, cât de tare să strângem mâna interlocutorului, cât de larg să fie zâmbetul, cât de mult să vorbim la întâlnire, când să punem întrebări şi lista poate continua. Efectul acestor articole diferă de la un „pacient” la altul. Unora le inspiră frică. Pe alţii îi transformă (după lungi repetiţii în faţa oglinzii) în nişte actori aparent relaxaţi, dar care în interior sunt, însă, încă debusolaţi. Există, fireşte, şi o categorie care ştie să selecteze esenţa din astfel de articole şi să aplice fix „doza” necesară, rămânând, totuşi, autentici. Consider că vina nu este a candidaţilor (care îşi doresc cu adevărat să obţină acel job pentru care merg la întâlnire şi ajung, astfel, să se conformeze şi să înveţe replici, reacţii la întrebări sau gesturi studiate), ci a acelor angajatori/recrutori care au dezvoltat „tipare” după care recrutează. Cine nu merge pe tipar şi depăşeşte marcajul făcut este tăiat cu foarfeca de pe listă. Aşa cum spuneam la începutul materialului, comunicăm prin diverse „canale”. Nu este de ajuns să deschidem gura şi să rostim cuvinte, ci să înţelegem, să fim şi să trăim precum un TOT. Doar aşa vom putea atinge ţelul dorit. Mai exact, dacă noi comunicăm un anumit mesaj, însă atitudinea noastră trimite interlocutorul în altă direcţie, iar ţinuta inspiră o cu totul altă stare, este posibil să stârnim confuzie.

Puterea cuvintelor

Am fost întotdeauna fascinată de puterea cuvintelor şi de modul în care (uneori) fiecare înţelege doar ce vrea din ele. Am fost şi mai fascinată de modul în care comunicarea nu funcţionează de multe ori între oameni şi de modul în care ceea ce spune o persoană este perceput de interlocutor altfel. Anca Petrescu, Coach, NLP Master Practitioner, psihoterapeut neurolingvist în supervizare şi Manager al DARE Academy mi-a explicat mai multe pe această temă. Întrucât partea financiară ne stimulează doar pentru o anumită perioadă de timp, „motoarele” care ţin în viaţă pasiunea pentru un anumit job fiind mediul, valorile, locul şi conţinutul jobului, Anca încurajează cadidaţii să fie – de la început – sinceri şi să renunţe la „lecţiile de actorie”. „La interviu, ca în multe alte lucruri în viaţă, este vorba despre contact uman şi despre a fi pe aceeaşi lungime de undă în comunicare, fie că acceptăm sau nu acest lucru. Aşadar, gândeşte-te că ai în faţă nu o companie care te evaluează, ci un om. Un om care are, vrând-nevrând, percepţii subiective şi care pot fi distorsionate. Prin urmare, ce poţi face astfel încât să creezi o percepţie favorabilă ţie? Şi nu vorbim doar de prima impresie, desigur. Prima impresie se naşte în aproximativ 15 secunde de la primul contact vizual şi este, de obicei, stabilă. Dacă ai un discurs pregătit anterior, răspunsuri pre-setate sau poezioare care nu se potrivesc stilului tău natural, aceste lucruri se vor simţi rapid pentru că vei consuma energie pentru a-ţi aminti discursul sau poezioara şi nu vei putea să te concentrezi pe contactul uman. Asta inseamnă să observi cum vorbeşte intervievatorul tău, ce cuvinte foloseşte şi din ce spectru: sunt mai degrabă vizuale? („Hai să vedem ce ai făcut la locul de muncă din compania X?”, „Ce impresie ai despre…?”) Sunt mai degrabă auditive? („Am auzit că…”, „Sună bine…”) Sau sunt mai degrabă kinestezice? (,,Cum te-ai simţit în acel rol?”, „Ce ai făcut, mai concret?”). Majoritatea oamenilor (peste 70%) sunt vizuali, deci vor aprecia răspunsuri care conţin cuvinte din gama vizuală, cu imagini descriptive şi foarte specifice. Cu cât e mai specific şi la obiect, cu atât e mai convingător. A fi sincer, de asemenea, convinge. Poţi fi cel mai bun actor şi poţi să joci acel rol de candidat ideal adaptat la orice mediu şi context, însă, presupunând că intervievatorul nu sesizează incongruenţa, pe termen lung balonul umflat la interviu se va dezumfla. Nu vei putea juca acel rol la nesfârşit.”, spune Anca Petrescu.

 „Haine-scut“ pentru interviu

Gabi Urdă, consultant de imagine şi stilist personal, aduce în discuţie aşa-numitul „management al primei impresii” şi prima interacţiune cu o persoană. În doar şapte secunde îl ,,decodificăm” vizual pe celălalt şi decidem dacă şi câtă atenţie (şi timp) îi acordăm. Aviz, aşadar, amatorilor care se pregătesc cu discursuri lungi şi elaborate. Înainte de toate, aş vrea să amintesc faptul că suntem unici şi că nu există reţete-minune care se potrivesc ca turnate pe fiecare corp şi în fiecare situaţie. Ţinând cont de acest lucru, Gabi Urdă recomandă adaptarea stilului vestimentar la stilul nostru de viaţă. De exemplu, bărbaţilor le recomandă să aibă minim o cămaşa în garderobă şi o pereche de pantaloni smart business, chinos sau pantaloni din stofă ori o pereche de jeans clasici indigo, însoţiţi de o pereche de pantofi mai eleganţi din piele şi un sacou. Femeile sunt încurajate să mizeze pe o rochie sau pe o fustă, cămaşă şi sacou. Vorbim aici de o rochie din stofă fină, cu talia marcată, accesorizată discret, cu un machiaj îngrijit, manichiură clasică şi pantofi cu toc nu foarte înalt. „În ceea ce priveşte interviurile de angajare, aş face doar o recomandare general valabilă şi extrem de utilă, aceea de a purta „haine-scut”, aşa cum le numesc eu, adică haine în care să te simţi ,,securizat”. Asta înseamnă să te simţi confortabil în pielea ta, să îmbraci haine pe care să le mai fi purtat într-un context serios cel puţin o dată înainte (să nu pari costumat/ă, ci familiar/ă cu outfit-ul), haine care să te facă să te simţi aşa cum vrei să arăţi: de încredere, gata de acţiune, cu atenţie la detalii şi creativ, un om care emană siguranţă şi, nu în ultimul rând, haine care avantajează, cu o croială potrivită, ajustate pe corpul tău, într-o paletă neutră cromatic, bleumarin fiind o opţiune foarte potrivită. Miza exclusivă pe ambalaj, pe haine, este o carte necâştigătoare din start. Consider că un fin observator al oamenilor – cel care va intervieva – va sesiza diferenţa dintre formă şi fond şi, mai ales, îşi va acorda timp să completeze imaginea cu limbajul corpului, cu discursul verbal şi cu faptele din CV.”, spune Gabi Urdă.

Mesajul transmis de haine

Am fost curioasă să aflu dacă există anumite piese vestimentare şi cum putem combina hainele în aşa fel încât să transmitem interlocutorului nostru sentimentul de putere, de exemplu. „Impregnăm hainele cu o anumită atitudine şi acest lucru se vede mult la anumite persoane mai mici de înălţime, care par înalte, pur şi simplu, precum şi la unele persoane care au o înălţime medie sau peste medie şi care dau impresia că vor să se ascundă, să se micşoreze. Hainele pot transmite anumite mesaje şi acestea sunt deja reglaje subtile ale capitolului imagine: stofă de calitate, cu ţinută, o croială impecabilă a sacoului, reverele, umerii structuraţi, pielăria de bună calitate, îngrijită transmit siguranţă, încredere, profesionalism. Negrul, de pildă, sau o ţinută cu un procent mare de negru poate denota rigiditate, inflexibilitate, teamă, conservatorism excesiv. De asemenea, hainele care vin prea strâmt, o curea care strangulează, mânecile prea lungi, pantofii neîngrijiţi, prea mult parfum, prea mult machiaj sunt purtătoare de mesaje negative. Cămăşile albe sau bluzele albe la femei sau albastru deschis sunt o soluţie salvatoare întotdeauna, aducând lumină pe faţă şi contribuind la un aspect proaspăt, gata de acţiune, relaxat, îngrijit. Croielile clasice sunt cele mai sigure în cazul unui interviu, însă trebuie să aibă o notă actuală, să fie cambrate sau să urmărească avantajos linia corpului, să aibă un detaliu de design (nasturi, cusături etc.) într-o culoare neutră: bleumarin sau nuanţe de albastru, gri, bej (sau în combinaţii cu nuanţe nu foarte saturate de mov, burgundy, verde, cărămiziu, roz)”. Nu în ultimul rând, Gabi Urdă subliniază faptul că o persoană echilibrată, care are grijă de toate aspectele vieţii sale, va acorda atenţie şi imaginii sale, care e, de fapt, o reflexie a interiorului în exterior. „Dacă ajungem să ne sabotăm cariera pentru că ne îmbrăcăm prea casual pentru postul pe care ni-l dorim sau prea provocator, haina nu este decât un ultim simptom al unui dezechilibru interior, o nevoie pe care nu am acoperit-o şi care a ajuns să ne impregneze şi vestimentaţia, dar şi limbajul nonverbal, conversaţia, relaţionarea”.

Realitatea recrutorului

Cum se văd, însă, lucrurile de pe cealaltă parte a mesei? Care sunt acele aspecte care influenţează un recrutor să aleagă un anumit candidat? După mai mulţi ani de activitate în domeniul recrutării, Floriana Enescu, Managing Partner Qualia Executive Search şi membru Friisberg & Partners International, a ajuns la concluzia că succesul unui interviu este asigurat de mai multe aspecte, fiecare componentă influenţând întregul. „Este evident că, în funcţie de poziţia pentru care recrutăm, accentul cade pe anumite aspecte, dar – în general – felul în care un candidat acordă importanţă fiecărei etape poate influenţa decisiv întregul proces de recrutare. Primul aspect este CV-ul, cartea de vizită a candidaţilor. De asemenea, scrisoarea de intenţie ne poate oferi informaţii importante. De exemplu, o scrisoare de intenţie lungă, cu multe detalii, îmi indică o persoană cu o slabă capacitate de analiză şi sinteză. Un alt aspect, neglijat de multe ori de către candidaţi, este felul în care răspund la telefon în momentul contactării. O voce irascibilă sau nepoliticoasă ar trebui să ne tragă mai multe semnale de alarmă cu privire la caracterul interlocutorului. Ţinuta vestimentară oferă, de asemenea, multe indicii despre personalitatea candidatului. Dacă un Brand Manager, de exemplu, vine la interviu îmbrăcat în haine colorate, accesorizat, ne arată că e o persoană creativă, deschisă la nou, comunicativă. Dacă un Director de Vânzări vine îmbrăcat în felul acesta, ne vom forma o altă impresie (excepţie făcând domeniile creative). Felul în care îşi prezintă activitatea ne poate spune dacă este o persoană axată pe rezultate, dacă lucrează mai bine individual sau în echipă, dacă are o gândire structurată etc. De asemenea, în cadrul interviului urmăresc atitudinea (nu numai atitudinea faţă de job, cât şi atitudinea faţă de colegi, de manager, de companie etc.). La fel de importantă este, evident, experienţa. Cu cât poziţia este mai specializată, cu atât experienţa în domeniu, pe o poziţie similară, este mai importantă. De exemplu, nu putem recruta un Sales Director cu 100 de oameni în subordine de pe o poziţie de agent de vânzări. În tot acest proces există, cu siguranţă, un procent de subiectivism, însă, în mod normal, cu cât recrutorul este  mai experimentat, cu atat gradul de subiectivism este mai mic.”, concluzionează Floriana Enescu.

Indiferent că este vorba despre un interviu sau de o interacţiune între mai multe persoane, haina nu îl face pe om, dar îl poate ajuta să capteze atenţia interlocutorului. Aşa cum am aflat pe parcursul articolului, „chimia” dintre oameni se instalează (sau nu) în decurs de câteva secunde, iar dacă este bazată pe sinceritate, poate evolua într-o relaţie angajat-angajator de durată.

Despre autor:
miruna nicolae roman

Miruna Roman, redactor colaborator

Licenţiată a Facultăţii de Comunicare şi Jurnalism din cadrul Universităţii Hyperion din Bucureşti, Miruna s-a specializat ulterior în domeniul resurselor umane, lucrând atât ca jurnalist, cât şi ca PR şi specialist în vânzare de servicii de recrutare şi consultanţă dedicate companiilor. În calitate de redactor-şef al revistei HR Manager, ea a fost premiată de comunitatea de HR şi Business-Edu cu distincţia „Jurnalistul de HR al anului 2010”.

Foto: Leonardo Roman

Comentarii

Share

About Author

Revista HR Manager

(0) Readers Comments

Leave a Reply