Management — 21 January 2021

de Constantin Pescaru

15 zile: atât le-a luat, în medie, celor mai multe companii să se repoziționeze în contextul pandemiei.

Aceasta este una dintre concluziile unui raport realizat de platforma Yelp, unde utilizatorii pot posta recenzii despre afacerile cu care intră în contact. Folosind datele colectate de la companii, studiul a urmărit o serie de indicatori economici precum comportamentul consumatorilor și bunăstarea mediului de afaceri din SUA, în perioada 1 martie – 19 aprilie.

Vestea proastă este că, în intervalul analizat, 175.000 de afaceri prezente pe platformă au pus lacătul pe ușă – temporar sau definitiv. Însă există și reversul medaliei: afacerile care au reușit să rămână pe linia de plutire s-au adaptat noilor condiții foarte repede: cam în două săptămâni au reușit să își modifice modelul de business pentru a fi în pas cu schimbările în ceea ce privește nevoile consumatorilor, totodată evitând un colaps financiar.

Carl Bialik, autorul studiului care a fost publicat pe site-ul Yelp Economic Average la finalul lunii aprilie, spune că cele mai apreciate afaceri în timpul perioadei de lockdown au fost cele care i-au ajutat pe oameni să-și continue viața din confortul propriei case. De la sisteme de livrări de alimente și produse esențiale la cursuri online de tot felul, utilizatorii au vrut să simtă cumva normalitatea chiar dacă nu părăseau canapeaua prea des. De asemenea, alte afaceri s-au reinventat prin păstrarea distanțării sociale (de exemplu, fotografi care făceau portrete de la câțiva metri) sau utilizarea unor tehnologii care nu erau foarte populare până atunci (de pildă, organizatori de nunți care realizau tururi virtuale 3D). Și lista poate continua.

CUM REZIȘTI ÎNTR-O LUME VUCA

Conceptul VUCA descrie o lume volatilă (Volatility), incertă (Uncertain), complexă (Complexity) și ambiguă (Ambiguity), fiind pentru prima oară folosit de armata Statelor Unite pentru a sumariza provocările cu care se confruntă. Termenul a fost preluat treptat și de mediul de business, devenind de interes odată cu criza din 2008-2009, când tot mai mulți oameni de afaceri au înțeles că organizațiile trebuie să se pregătească în vremuri liniștite pentru perioadele cu turbulențe, care modifică aproape de la rădăcini sistemele, modelele de afaceri și modul de lucru. VUCA se aplică și în contextul pandemiei, căci avem de-a face cu multă instabilitate, cu reducerea capacității de predictibilitate a viitorului (trecutul nu mai este un bun predictor), cu dezavantajele interdependenței între foarte mulți factori într-un context global, cu puțină claritate în privința a ce e bine și ce nu (pe cale de consecință, ne e greu să alegem dintre multiple opțiuni și potențialele lor rezultate, căci acestea nu sunt garantate nici măcar în proporție de 50%).

Astfel, una dintre cele mai importante concluzii pe care o putem extrage din această situație este nevoia de a crea cât mai multe organizații reziliente. Dar ce înseamnă mai exact acest lucru? Reziliența poate fi definită drept capacitatea unei companii de a rezista unor evenimente VUCA – cum este și pandemia. O organizație rezilientă este capabilă să acționeze rapid și eficient, astfel încât să obțină rezultate pozitive în vremuri turbulente.

Dar adevărul este că acest atribut nu a fost prea răspândit în era pre-COVID19: cercetarea Building resilient operations, realizată de firma americană de consultanță în management McKinsey & Company, arată că mai puțin de 10% dintre companiile listate la Bursa din SUA erau reziliente înainte de pandemie. Da, nimeni nu putea prezice complexitatea impactului acesteia pe toate palierele.

Dar tocmai în asta constă secretul rezilienței, deoarece te ajută să îți pregătești uneltele pentru a trece cu bine de turbulențe, de orice natură ar fi ele. Așadar, care e primul pas pentru a rezista într-o lume VUCA? Răspunsul e simplu: inovezi – dar trebuie să găsești metode prin care să faci asta simplu și ieftin. Cu siguranță, ai aflat de nenumărate afaceri – sau lucrezi într-una din aceste companii – care și-au schimbat modul de operare aproape peste noapte. Și au avut succes. Sau măcar au trecut cât de cât cu bine peste această perioadă.

CUM AJUNGI DE LA FRAGILITATE LA AGILITATE

Dar ce au în comun aceste organizații? Au găsit o metodă care le ajută să înțeleagă și să evalueze oportunitățile care se ivesc, într-un fel în care să poată crea plus valoare cu resursele, cunoștințele și rețelele de parteneri pe care le au deja.

După aceste lucruri se ghidează în luarea deciziilor atunci când trebuie să facă o schimbare, reușind să se adapteze fără a consuma prea mult timp sau resurse. Cât de bine o companie poate face acest lucru depinde de gradul său de agilitate. În cartea How Small-to-Medium Enterprises Thrive and Survive in Turbulent Times, analizând date din studii anterioare, autorii Yiu Ha Carmen Chu și Kosmas Smyrnios remarcă faptul că agilitatea crește cu mult capacitatea unei companii de a rezista în vremuri tulburi și de a genera profit în ciuda adversităților și a schimbărilor constante care altfel i-ar putea afecta activitatea.

Astfel, spre deosebire de organizațiile fragile, cele agile:

  • îmbrățișează schimbarea și o includ în rutina lor;
  • funcționează în baza unor procese și structuri care facilitează și încurajează viteza, adaptarea și robustețea afacerii;
  • sunt dispuse să renunțe la vechile metehne dacă acestea nu se mai potrivesc contextului actual;
  • văd schimbarea ca pe o oportunitate și nu ca pe o amenințare;
  • merg pe ideea că inovarea este factorul-cheie în menținerea agilității.

Dr. Evans Baiya, strateg de business și co-autor al cărții The Innovator’s Advantage, descrie cele șase elemente care ajută o organizație agilă să facă o schimbare care să o susțină în vremuri tulburi:

  1. Agilitatea financiară: Înseamnă să cauți modalități de a-ți asigura fonduri adiționale, a dezvolta metode flexibile de plată și a reduce costurile bunurilor (inclusiv în ceea ce privește aspecte legate de producție, mână de lucru, furnizori, infrastructură și logistică).
  2. Agilitatea produsului: O cale prin care o companie poate găsi o oportunitate de a face profit într-o perioadă în care majoritatea trece printr-o criză este să găsească ceva pentru care consumatorii ar fi dispuși să plătească, chiar și când situația e dificilă – luând ca exemplu pandemia actuală, ar putea fi vorba de bunuri livrate online, tehnologii medicale, cercetări farmaceutice, cursuri și workshopuri pentru dobândirea sau îmbunătățirea unor abilități necesare în contextul respectiv etc.
  3. Agilitatea „buclei“ de învățare: Cel mai probabil, organizațiile care trec printr-o perioadă dificilă nu sunt dispuse să învețe lucruri noi. Se axează pe protejarea afacerii (sau a ce a mai rămas din ea) în loc să se concentreze pe dezvoltare. Doar că aceasta este rețeta unui dezastru: trebuie să continui să înveți, să experimentezi și să aduci plus valoare pentru clienții tăi.
  4. Agilitatea liderilor: Nimic nu testează mai mult modul în care e condusă o organizație ca un eveniment VUCA. Pentru a avea un leadership eficient chiar și în timpul situațiilor de criză, liderii trebuie să fie conștienți și proactivi, astfel încât să fie dispuși să încurajeze luarea deciziilor de către oamenii care se află sub aripa lor și totodată să le faciliteze dezvoltarea. În acest mod, organizația se va mișca mai repede înainte. De asemenea, liderii trebuie să fie și ei dispuși să învețe, să distribuie puterea și să creeze suficient spațiu pentru experimente și erori care pot fi transformate ulterior în lecții valoroase de business.
  5. Agilitatea colectivului: Reacțiile la factorii stresori diferă de la persoană la persoană. O organizație agilă ține cont de acest aspect și își sprijină fiecare om în parte, îl ajută și îl încurajează pentru a fi pregătit rapid să facă față noilor provocări. În perioade tulburi, engagementul angajaților este mai prețios ca oricând – chiar dacă poate fi mai dificil de susținut.
  6. Agilitatea lanțului de aprovizionare: Organizațiile agile construiesc rețele puternice de aprovizionare și distribuție. Asta înseamnă mai mulți furnizori pentru aceeași materie primă, mai mulți parteneri de distribuție și mai multe modalități prin care produsul sau serviciul respectiv ajunge la client.

AGILITATEA COMPANIILOR: TABLOUL ROMÂNESC

Pentru a ne face o idee despre cum percep companiile care activează în țara noastră perioada pandemiei și cum le afectează, ne putem îndrepta către studiul realizat de AmCham privind calitatea climatului investiţional românesc, ediţia 2020, care indică o depreciere a încrederii în mediul investiţional asigurat de țara noastră și, în consecinţă, așteptări rezervate în ce privește evoluţia afacerilor. Un punct interesant al acestei cercetări de piață este cel referitor la modul în care companiile plănuiesc să facă față unei perioade pline de incertitudini.

Astfel, pentru că mulți interlocutori au indicat că fie se așteaptă la un nou val epidemic sau nu au o claritate cu privire la acest fenomen, în plan intern vor permanentiza schimbări operaţionale adoptate în acest context precum digitalizarea, intensificată deja pe fondul pandemiei pentru mai mult de 50% dintre participanţii la sondaj, odată cu identificarea de noi produse, servicii, pieţe, sau reducerea costurilor operaţionale.

Dar ce se află dincolo de statistici? Cum percep liderii de business și oamenii de HR din România importanța agilității? Ce schimbări au făcut în contextul pandemiei? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la o serie de specialiști din companii care activează pe piața autohtonă din paginile revistei HR Manager cu numărul 64, ediția martie-iunie 2020.

Comentarii

Share

About Author

Marilena

(0) Readers Comments

Leave a Reply