Acasa Agenda HR Sindromul “Compulsory Happiness”. Despre încercările companiilor de a menține angajații fericiți

Sindromul “Compulsory Happiness”. Despre încercările companiilor de a menține angajații fericiți

10 min citire
0
0
717

Din ce în ce mai multe companii fac eforturi uriașe pentru a-și păstra angajații motivați și cât mai productivi. Cum altfel ar putea obține aceste rezultate, dacă nu prin amenajarea unor birouri mai mult decat prietenoase și promovarea pozitivismului și a bucuriei de la mic la mare, la toate nivelurile organizației?

de Alecsandra Ioniță

Cele mai mari companii ale lumii sunt deja recunoscute pentru mediul de lucru neobișnuit creat pentru angajați și activitățile relaxante în care aceștia angrenați. Încercările de a menține angajații fericiți sunt infinite, unele chiar bizare. Enumerăm aici numai câteva dintre ele, precum: zile în care angajații pot veni la birou îmbrăcați în animalul lor preferat (USA), amenajarea sediului companiei asemenea unui club de noapte cu băuturi gratis la bar, zone de relaxare și simulatoare de zbor (UK).

Într-o vastă lucrare despre efectele negative pe care le pot avea programele de wellness duse la extrem, André Spicer și Carl Cederström, atrag atenția asupra unor aspecte pe cât de interesante, pe atât de revelatoare . Aceștia susțin că întreținerea unui mediu de lucru dominat de pozitivism și bucurie reprezintă una dintre cele mai vechi tehnici din teoria resurselor umane, iar prezumția un angajat vesel este totodată și foarte productiv datează încă din anul 1930, lumea managementului și a resurselor umane intrând de mult timp într-o cu totul altă eră decât aceasta.

Un studiu controversat arată că, în domeniul negocierilor de exemplu, persoanele nervoase și mereu nemulțumite au șanse să castige mai mult decât persoanele care încearcă să pară tot timpul pozitive și bine dispuse, acestea din urmă tinzând să treacă peste subiecte de discuție importante, cu tentă negativă și tratând astfel situațiile dificile cu mai multă superficialitate.

Alte studii demonstrează, de asemenea, că impunerea pozitivismului în exces la locul de muncă va inhiba emoțiile negative ale angajaților, aceștia nemaiavând curajul să se exteriorizeze sau chiar să discute cu echipa despre aspectele negative ale afacerii.

Unul dintre cele mai concludente exemple pentru situatia prezentată mai sus este declinul gigantului NOKIA. În anul 2007, când Apple lansează primul model de iPhone, Nokia este cea mai mare companie de telefoane mobile din lume și detine tehnologia necesară pentru a concura cu succes cu noii veniți pe piață. Totuși, conducerea Nokia insistă să utilizeze un sistem de operare în care a investit mult, dar care prezintă numeroase probleme în comparație cu iOS, fiind imposibil să concureze in mod egal cu acesta. Middle management-ul companiei cunoaște toate aceste aspecte și prevede căderea, însă refuză să comunice aceste probleme. De ce? Cultura organizațională a companiei promovează un mediu de lucru dominat de pozitivism și vestile bune sunt mereu apreciate, cei care aduc vești proaste fiind imediat catalogați drept eroii negativi din poveste.

Din păcate, multe dintre marile companii ale lumii se ghidează după acest principiul, supranumit compulsory happiness, luptându-se cu implementarea unor programe ale căror rezultate ajung până la urma să se întoarcă împotriva lor.

Un mediu de lucru în care energia pozitivă predomină este, desigur, ideal. Însă pentru a ajunge să avem angajați cu adevărat fericiți, nu trebuie să trecem cu vederea baza de la care se pornește într-o astfel de inițiativă. Este important să înțelegem că normalitatea înseamnă deopotrivă emoții pozitive și emoții negative și fiecare dintre ele pot fi la fel de productive, în funcție de situație sau chiar de specificul companiei.

Susțin, desigur, un mediu de lucru sănătos și pozitiv, dar unul în care sunt ascultate mai întâi nevoile angajaților, iar mai apoi se iau decizii în materie de programe wellbeing. Odată ce angajatorul ajunge să cunoască ce ii face pe angajații săi fericiți, va ști cu siguranță și ce activități să aleagă pentru echipa sa. Tocmai de aceea, sunt de parere că profesia de Specialist Wellbeing trebuie luată mai mult în serios de către marile companii, fiind o profesie complexă, specifică unui domeniu în continuă evoluție, în care trebuie să investești continuu resurse și energie. Este nevoie ca fiecare companie care alege să investească în astfel de programe să colaboreze, de asemenea cu o echipă specializată, dedicată și pasionată.

Oamenii pot fi cu adevarăt fericiți la locul de muncă, odată ce vor simți că nevoile le sunt luate în seamă, iar eforturile echipei de resurse umane se îndreaptă cu adevărat către echilibrul viață personală – viață profesională, și nu către o atmosferă generală impusă forțat, dominată de fapt de superficialitate.

alecsandra ionita __

Alecsandra Ioniță, Wellbeing specialist, SmartExperience

Cu o experiență de 13 ani în marketing, comunicare și vânzări, atât la nivel local, cât și global, Alecsandra și-a concentrat activitatea din ultimii 6 ani pe consultanță specializată în corporate wellbeing. În anul 2010, a înființat divizia de Wellbeing a SmartExperience, care în prezent numără 70 de facilitatori și are în portofoliu 30 de clienți constanți pentru care organizează peste 50 de tipuri de ateliere reCreative. Parcursul profesional include funcții de executive și decizie în managementul unor companii precum: Washington Group International, Karl Heinz Dietrich, La Strada Deco și Fundația Calea Victoriei, acoperind industriile: logistică, FMCG și ONG.

Comentarii

Incarcati mai multe articole similare
Incarcati mai multe dupa Revista HR Manager
Incarcati mai multe in Agenda HR

Lasă un răspuns

Verificati De asemenea

Cum să atragi și reții angajații de top într-o lume în continuă schimbare?

Într-o piață a muncii în continuă schimbare, unde angajații de top au devenit o resursă st…