Acasa Legal Raspunderea Patrimoniala in Raportul de Munca

Raspunderea Patrimoniala in Raportul de Munca

4 min citire
0
0
651

de IULIAN PATRASCANU

Fiecare dintre partile unui raport de munca raspunde fata de cealalta pentru prejudiciile create direct sau indirect (de ex. distrugerea unui bun proprietatea partii sau atragerea unei raspunderi civile, administrative, comerciale in sarcina celeilalte parti prin interactiunea cu un tert). 

Raspunderea deriva din (ne)indeplinirea defectuoasa a unei obligatii pe care partea in culpa si-a asumat-o prin semnarea contractului individual de munca. Se disting astfel raspunderea salariatului fata de societate si raspunderea societatii fata de salariat.

A. Raspunderea salariatului fata de societate

Poate aparea in situatii precum:
(a) Crearea unui prejudiciu societatii ca urmare a unei fapte savarsite de salariat si imputabile acestuia;

(b) Crearea unui prejudiciu societatii ca urmare a unei omisiuni din partea salariatului, imputabile acestuia.

Pot fi considerate prejudicii: distrugerea/deteriorarea/pierderea unor bunuri ale societatii, angajarea raspunderii societatii fata de terti datorita actiunii/inactiunii salariatului, nerestituirea unor avansuri acordate salariatului pentru diferite deplasari, refuzul salariatului de a restitui o suma de bani incasata de acesta din greseala societatii, afectarea derularii activitatii societatii (de exemplu, prin pierderea unui client) etc.

a. Recuperea prejudiciului – fapta savarsita de salariat trebuie analizata din prisma atributiilor de serviciu. In acest sens, fisa postului trebuie sa prezinte cat mai pe larg atributiile si obligatiile postului si sa nu existe interpretari cu privire la domeniul de actiune al salariatului. Aceasta precizare este relevanta si sub aspectul stabilirii vinovatiei salariatului, intrucat acesta nu raspunde decat daca a avut reprezentarea clara a interdictiei anumitor fapte.

i. Ce poate pretinde societatea?

Societatea poate solicita salariatului acoperirea atat a prejudiciului suferit efectiv, cat si a beneficiului nerealizat (acel beneficiu care putea fi realizat, dar, datorita faptei salariatului, nu a mai fost obtinut).

ii. Cum se recupereaza prejudiciul?

Codul muncii prevede doua posibilitati: (a) prin acordul partilor (caz in care se redacteaza o „nota de constatare si evaluare a pagubei) sau (b) prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, in lipsa acordului partilor.

Varianta prin acordul partilor, desi pare facila, intampina dificultati practice prin limitarea de catre legiuitor a valorii sumei la echivalentul a cinci salarii minime brute pe economie. Practic, daca prejudiciul depaseste

 

Articol publicat integral in revista HR Manager, nr. 23, septembrie 2012.  Pentru a putea citi articolul in intregime, va asteptam sa va abonati la revista HR Manager.

Iulian Patrascanu, Managing Partner Fine Law

Comentarii

Incarcati mai multe articole similare
Incarcati mai multe dupa Roxana Maxim
Incarcati mai multe in Legal

Lasă un răspuns

Verificati De asemenea

Câteva noi tendințe în L&D – The Learning Tipping-Point

De Mihai Zânt Activez de peste zece ani în domeniul formării adulților și am avut nenumăra…