Acasa Legal Legea noua a voluntariatului. Beneficii si limite

Legea noua a voluntariatului. Beneficii si limite

10 min citire
0
0
29

de DIANA CRANGASU

Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activitatii de voluntariat (in continuare, Legea Voluntariatului) – indelung asteptata de catre societatea civila din Romania pentru clarificarea aspectelor din legea veche 195/2001 – a intrat in vigoare recent.

Definirea mai clara a voluntariatului ca experienta profesionala si/ sau de specialitate, in functie de tipul activitatii este, din punctul nostru de vedere, un pas spre normalitate intr-o societate in care piata muncii pune mare accent pe experienta la angajare, dar in care sistemul educational ramane predominant teoretic.

Legea noua a Voluntariatului vine sa acopere astfel un gol important in dezvoltarea profesionala, in special in cazul tinerei generatii, dar nu numai. Beneficiile se extind, desigur, si asupra organizatiilor non-profit (ONG-urile), care depind si de astfel de activitati.

Este important sa subliniem insa ca si aceasta noua lege actioneaza in anumite limite.

Din expunerea de motive a Legii 78/2014, pare ca scopul legiuitorului este de a face legatura intre voluntariat si rolul sau in dezvoltarea personala si profesionala. Credem ca intentia legiuitorului a fost sa defineasca mai bine un sistem obiectiv de evaluare a experientei si aptitudinilor dobandite in activitatea de voluntariat, prin reglementarea expresa a incheierii contractelor de voluntariat si a eliberarii certificatelor de voluntariat. In legea veche a voluntariatului referirile la experienta se faceau cu privire la experienta dobandita in activitatea de voluntariat, fara a o defini ca fiind experienta profesionala.

Conform art. 10 alin (2) din Legea 78/2014, voluntariatul se va considera experienta profesionala si/ sau de specialitate in functie de tipul activitatii, doar daca este realizat in domeniul studiilor absolvite. Aceasta prevedere se incadreaza in strategia de aliniere la legislatia europeana, Directiva 89/48/CEE cu privire la recunoasterea diplomelor definind experienta profesionala ca avand legatura cu practicarea legala si actuala a profesiei alese (art. 1, litera e).

O alta schimbare importanta fata de legislatia veche este obligatia partilor de a incheia un contract scris de voluntariat, in limba romana, care este inregistrat la registrul de evidenta anterior inceperii activitatii. Este important de subliniat aici ca aceste contracte sunt incheiate exclusiv de ONG-uri, nu si de companii, avand in vedere ca definitia organizatiei-gazda care incheie contractele de voluntariat cuprinde doar persoane juridice de drept public si privat, fara scop lucrativ. De aici reiese ca diversele programe de internship organizate de companii nu se incadreaza in activitati de voluntariat, astfel ca in continuare este de asteptat ca legiuitorul sa reglementeze mai clar si aceste tipuri de contracte.

In legislatia veche, nu exista o astfel de obligatie de incheiere a unui contract, ci doar in cazurile in care partile considerau oportun, astfel ca, de multe ori, voluntarul nu avea o dovada scrisa a experientei sale.

In cazul voluntarilor cetateni straini, legea noua precizeaza ca organizatia-gazda va incheia contractul tot in limba romana, existand posibilitatea de a pune la dispozitia voluntarului un interpret. Desi isi propune sa clarifice si sa usureze viata ONG-urilor si a voluntarilor, legea noua nu aduce eficienta in activitatea de voluntariat, pastrand cateva conditii care vor ingreuna activitatea de voluntariat pe care studentii cetateni straini o dezvolta in Romania de foarte multa vreme.

Contractul trebuie sa includa conditii clare de incetare (art 11.): la expirarea termenului stabilit in contract, respectiv la data la care prestatiile care fac obiectul contractului au fost executate; de comun acord; atunci cand organizatia-gazda isi inceteaza activitatea; in caz de reziliere a contractului; sau prin denuntare unilaterala, la initiativa oricareia dintre parti, care se comunica si se motiveaza in scris. Conditiile denuntarii sunt stabilite prin contractul de voluntariat, termenul de preaviz fiind de 15 zile, cu 15 zile mai putin fata de actualele prevederi.

La solicitarea voluntarului, „angajatorul” este obligat sa incheie contract de asigurare impotriva riscurilor de accident si de boala sau a altor riscuri ce decurg din natura activitatii, in functie de complexitatea activitatii la care participa. De asemenea, la finalul perioadei de voluntariat, organizatia trebuie sa elibereze, la cererea voluntarului, un certificat de competente.

Este important de retinut ca voluntariatul nu este considerat vechime in munca si nici nu este inclus in sistemul de asigurari sociale sau in sistemul de pensii, nefiind o activitate remunerata.

Pe partea lor, angajatorii sunt liberi sa organizeze concursuri pentru ocuparea posturilor disponibile, nefiind obligati sa tina cont de eventualele certificate de voluntariat prezentate de candidati (art. 23). Este adevarat, insa, ca astfel de certificari aduc plus valoare oricarui profil.

Chiar daca legislatia in vigoare vine cu anumite limite, pe termen lung recunoasterea activitatilor de voluntariat ca experienta profesionala poate avea ecou in mentalitatea cetateneasca, incurajand oamenii din piata muncii sa isi extinda orizontul profesional. Adesea, voluntariatul este o activitate complexa, care implica administrari de bugete, management de proiect, management de echipe locale si nationale, activitati de marketing si PR, activitati de strangere de fonduri si negociere, team work, comunicare cu diverse grupuri-tinta de beneficiari ai activitatilor ONG-urilor etc. Si, dincolo de experienta profesionala in sine, aduce satisfactia de a fi contribuit la o cauza sociala importanta.

De aceea este de urmarit cum si daca angajatorii ulteriori ai voluntarilor (care vor avea  contract scris de voluntariat si certificate de voluntariat, insotite de rapoarte de activitate) vor acorda sau nu punctaje suplimentare voluntarilor, avand in vedere ca aplicarea acestor punctaje este „voluntara”.

Dupa efervescenta creata de noua lege, e de asteptat sa apara si propuneri de modificare a legii, venite din experienta lucrului cu voluntarii, astfel incat sa faca aplicarea acesteia mai usoara – cum ar fi de exemplu, libertatea de a incheia contractele de voluntariat si in alte limbi, mentionarea expresa a e-mailului sau a oricaror altor mijloace moderne de corespondenta ca mijloace de incheiere valabila a contractelor, reglementarea si a altor tipuri de voluntariat (de exemplul, internship-ul in companii sau la autoritati de stat, cerut de mai multe institutii de invatamant sub forma diverselor adeverinte de practica).

 

 

 

 

 

 

Diana Crangasu,
Senior Associate, Clifford Chance Badea

Comentarii

Incarcati mai multe articole similare
Incarcati mai multe dupa Roxana Maxim
Incarcati mai multe in Legal

Lasă un răspuns

Verificati De asemenea

Câteva noi tendințe în L&D – The Learning Tipping-Point

De Mihai Zânt Activez de peste zece ani în domeniul formării adulților și am avut nenumăra…