Planeta HR — 26 November 2020

de YOLANDA CREȚESCU

Opinii despre viitorul muncii, cafenelele și clădirile de birouri dintr-o lume post-pandemică

Incertitudinea legată de un potențial virus, prea puțin cunoscut de noi, a creat un val imens de anxietate publică. În mijlocul tuturor acestor evenimente putem vorbi însă, cu certitudine, de o pandemie de anxietate. De o criză a schimbării!

Izolarea socială și munca de acasă produc, din păcate, și dezechilibre psihologice. Noi, oamenii, avem nevoie de interacțiuni sociale. Dar dacă nu facem pauze regulate pentru a purta o discuție cu prietenii sau pentru a opta pentru un spațiu comun de lucru, este posibil să nu ne vedem cu nimeni ore întregi. Poate chiar zile.

46% dintre oameni se confruntă cu singurătatea în mod regulat, iar cifrele acestea sunt doar în raport cu populația generală. Angajații în telemuncă prezintă un risc și mai mare de a se confrunta cu singurătatea extremă și, în cele din urmă, cu alte probleme pre-cum depresia sau anxietatea socială ca urmare a unor perioade lungi de izolare.

Astfel, fenomene ca burn-out, atacuri de panică, anxietate generalizată, conflicte de cuplu, episoade de ipohondrie au apărut deja și la persoane fără istoric anxios. Expunerea la factorii stresori, pe o perioadă lungă de timp, a produs reacții chimice în organism și cu impact în toate ariile vieții: personal, profesional, social, familial, spiritual. De ce? Pentru că în noul context este extrem de ușor să intrăm într-o stare de hipervigilență care să genereze episoade de anxietate și panică. Situația este într-adevăr una specială, iar COVID-19 ar trebui, fără îndoială, să ne alerteze, însă nu până la a produce panică, ci, mai degrabă, o stare de vigilență sănătoasă.

Este firesc ca în această perioadă să experimentăm o serie largă de emoții, precum furie, anxietate, îngrijorare sau panică, probleme de concentrare, insomnie, grijă exagerată pentru sănătate, însă nu este normal și sănătos să trăim cu sentimentul catastrofei iminente.

Faptul că acest virus este imprevizibil și situația continuă să evolueze într-o direcție neplăcută nu înseamnă că trebuie să ne alimentăm creierul cu o serie de emoții negative și comportamente nesănătoase. Pornind de la înțelegerea modului în care creierul nostru funcționează, benefic este să ne concentrăm asupra a ceea ce putem controla, căci este o graniță fină între emoțiile sănătoase, care ne mențin în viață, și cele nesănătoase, paroxistice, care ajung să interfereze cu activitățile noastre zilnice.

Frica – este emoția pe care o simțim atunci când ne confruntăm cu o provocare diferită, externă și necunoscută. Bineînțeles, această emoție creează un fond mai mare sau mai mic de disconfort.

Anxietatea adaptativă – apare ca răspuns la schimbări sau stres sub forma unei senzații neplăcute, anticipatorii. Este o experiență comună, sănătoasă, care pregătește individul și îl determină să facă pașii necesari pentru a preveni o amenințare sau pentru a minimiza consecințele sale.

Anxietatea patologică – este un răspuns inadecvat prin intensitate și durată la un stimul dat sau anticipat ce poate fi real sau imaginar. Este intensă, persistentă și poate deveni invalidantă.

În situația pandemiei de COVID-19 putem vorbi despre oricare dintre aceste reacții emoționale. În toate cele trei cazuri, reacția la stres începe într-o regiune a creierului numită amigdală. Aceasta face parte din sistemul limbic, acel set de structuri responsabil de emoții și memorii. Amigdala activează la rândul său arii implicate în controlul funcțiilor motorii (ce facem în fața pericolului – fugim sau stăm? Luptăm sau înghețăm?). Tot acesta este și momentul în care se eliberează hormonii, cum sunt cortizolul și adrenalina.

Toate aceste reacții duc la modificări corporale care ne pregătesc să fim eficienți în situații periculoase. În cazul persoanelor predispuse la tulburări anxioase, răspunsul la frică nu mai este însă eficient. El este perturbat de apariția unor modificări ale activității cerebrale, ceea ce duce la apariția acestor comportamente anxioase.

CUM NE PUTEM IMUNIZA EMOȚIONAL ECHIPA?

Programele de psiho-educație și wellbeing reprezintă suport imediat pentru menținerea echilibrului emoțional în rândul angajaților!

Prevenția prin psihoeducație, evaluare specializată prin instrumente online, accesul la suport psiho-emoțional și specialiști multidisciplinari sunt doar câteva dintre componentele programelor de managementul stresului și anxietății care ar trebui să se regăsească în strategia de HR a companiilor în perioada pandemiei.

Digitalizarea oferă astăzi accesul la programe derulate online, prin intermediul aplicațiilor dedicate și al posibilităților de customizare pe nevoile fiecărei companii. Iar cel mai important, aceste programe se aliniază trendului actual de Work From Home, permițând flexibilitatea angajatului de a-și evalua bunăstarea emoțională sau de a solicita suport psiho-emoțional, din confortul casei sale, la orice oră din zi și din noapte, 24/7. Companiile dispuse să aloce bugete pentru serviciile din sfera sănătății emoționale sunt cele care vor beneficia de păstrarea motivației și performanței angajaților chiar și în perioade de criză.

WORK FROM HOME, SOLUȚIA IMEDIATĂ PENTRU CORPORAȚII!

Este de înțeles, situația obligatorie Work From Home în care mulți dintre noi ne aflăm nu este ideală. Școlile sunt închise, copiii sunt acasă, internetul este câștigător, deoarece toți ceilalți sunt acasă, sitterul pentru câini nu vine și nu există cafenele care să ne devină locuință de zi! Nu este surprinzător atunci că există o revoltă în fața întregii noțiuni WFH, chiar dacă companiile mari de tehnologie precum Twitter spun că vor oferi permanent WFH ca opțiune.

Cu toate acestea, se trece rapid peste ceea ce se întâmplă cu adevărat. „Work From Home“ este un brand teribil tocmai pentru că nu comunică libertatea fundamentală care vine cu aceste noi politici. Nu este vorba de a ne întemnița în continuare în casele noastre, ci de a ne împuternici să gândim și să lucrăm exact acolo unde suntem cei mai productivi personal.

Da, știu că majoritatea dintre noi suntem blocați în locuințele noastre neîncăpătoare din cauza COVID-19, dar, pe termen lung, întregul punct al flexibilității pe care Work From Home îl pierde, dar Work From Anywhere îl oferă este tocmai faptul că putem lucra de oriunde. Poate fi casa noastră, dar pot fi, de asemenea, o cafenea, spitalul în care se află un membru al familiei bolnave, o plajă, casa unui prieten, un hotel. Este nevoie de politici de HR care să contracareze efectele izolării și limitării libertăților, iar soluția este: Work From Anywhere! Acest concept încapsulează perfect libertatea și dinamismul pe care îl merită programele noastre. Este drept că unii dintre noi vom alege să lucrăm de acasă, iar alții vom reveni în mod obișnuit în același mediu de lucru în fiecare zi, chiar dacă nu este casa noastră. Este în regulă! Flexibilitatea nu înseamnă să schimbăm în permanență totul. Înseamnă că putem schimba lucrurile când vrem și când trebuie.

Pentru companii, marea provocare va fi modul de a împuternici o adevărată cultură Work From Anywhere, care este cu mult mai mult decât biroul de „la muncă“ sau „de acasă”.

Multe companii au deja politici de cheltuieli care permit angajaților să cumpere echipamente- cheie pentru casele lor (un monitor, să aducă un computer acasă etc.), precum și să subvenționeze accesul la internet, la domiciliu. Dar în Work From Anywhere ar trebui companiile să subvenționeze cumpărăturile de cafea sau WiFi-urile pentru angajații de la o cafenea din apropiere? Ce ziceți de o zi petrecută la o unitate de coworking? Compania ar trebui să subscrie angajatul să călătorească în diferite orașe sau locuri pentru a se reînnoi cu noi experiențe? Cum ar trebui companiile să ofere mecanisme pentru ca angajații îndepărtați să se conecteze în viața reală?

Din păcate, o mare parte din discuțiile dintre directorii de astăzi sunt despre cost (surpriză!). Birourile sunt scumpe. Spațiul de birou pe angajat a scăzut în ultimele cinci decenii sub presiunea costurilor, ceea ce este un motiv pentru utilizarea forțată a birourilor din spațiile deschise în comparație cu cele din spațiile închise.

În ceea ce privește Work From Home, acesta a devenit mai popular pe măsură ce internetul în bandă largă s-a extins și companiile căutau noi modalități de a-și minimiza cheltuielile. Astăzi însă este privit ca un prizonierat confortabil!

Revenind la angajatori și la conceptul de Work From Anywhere, acesta nu înseamnă că nu poți economisi în companie niciun ban. Ceea ce au fost odată mari complexuri de birouri pot fi o mână de locuri mai mici, cu bugete pentru călătorii și produse alimentare care vor compensa mai mult decât orice economii imobiliare.

Așadar, această nouă flexibilitate la locul de muncă nu se referă la economisirea de bani și nici la distanțarea socială pe termen lung. Este o investiție în bunăstarea angajaților, în productivitate și, în cele din urmă, în rentabilitate. ■

yolanda cretescu

YOLANDA CREȚESCU – psiholog clinician și psihoterapeut  adlerian, președintele Asociației Happy  Minds și inițiatoarea proiectului  depreHUB

 

 

 

 

Imagine articol Pixabay

Comentarii

Share

About Author

Viviana Serban

(0) Readers Comments

Leave a Reply