Management — 07 September 2021

De Marilena Ispas

S-a demonstrat de-a lungul timpului că singurul lucru constant în viață este schimbarea, iar aceasta se întâmplă, desigur, și în plan profesional. În contextul economic actual generat de pandemia de COVID-19, pentru mulți români reconversia profesională a devenit o necesitate.

Fie că ți-ai pierdut locul de muncă, veniturile tale au suferit modificări, ți-au fost reduse orele de muncă sau îți dorești un job nou care să-ți aducă un salariu mai bun, reconversia profesională este o soluție pe care merită să o iei în calcul.

CE ESTE RECONVERSIA PROFESIONALĂ?

Deși o putem defini ca o schimbare, reconversia profesională nu înseamnă doar să modifici parțial sau radical domeniul de activitate în care lucrezi, ci să-ți pui la treabă toată experiența pe care ai acumulat-o. Decizia poate fi, bineînțeles, una riscantă și este normal să te temi că există posibilitatea de a pierde tot, însă experiența acumulată chiar și într-un domeniu diametral opus îți poate veni în ajutor.

Fie că vrei să îți schimbi jobul deoarece domeniul în care lucrai a fost afectat de pandemie, fie pentru că îți dorești un salariu mai bun, oportunități mai interesante, mai sigure sau un viitor mai liniștit, reconversia profesională poate fi soluția salvatoare pe termen lung.

RECALIFICAREA, BARCA DE SALVARE A MULTOR ANGAJAȚI ÎN PERIOADA PANDEMIEI

În timpul pandemiei, rolurile și modul de lucru ale aproximativ un sfert dintre angajații (23%) la nivel global s-au schimbat după implementarea tehnologiilor de automatizare, potrivit celei mai recente ediții a studiului Deloitte Automation with Intelligence, în timp ce unul din zece angajați a avut deja nevoie de recalificare.

Conform studiului, această tendință va continua să ia amploare, respondenții menționând că vor trebui să recalifice o treime (34%) din forța de muncă în următorii trei ani, ca urmare a transformării rolurilor. „Organizațiile trebuie să regândească formarea angajaților pentru a avea o imagine fidelă asupra așteptărilor în ceea ce privește locurile de muncă și să ia măsuri practice care să reducă impactul asupra forței de muncă în contextul automatizării, deși studiul arată că 58% dintre companii încă nu au evaluat cum se vor schimba rolurile și sarcinile angajaților“, a spus Andrei Ionescu, Partener Coordonator Consultanță și Managementul Riscului, Deloitte România.

Două treimi (68%) dintre liderii de afaceri au apelat la automatizare pentru a răspunde pandemiei de COVID-19, potrivit studiului, iar 23% dintre respondenți au spus că au acordat prioritate automatizărilor care au îmbunătățit reziliența organizației. Studiul subliniază și că serviciile de tip cloud vor deveni principala tehnologie care va susține automatizarea, pentru că permit extinderea, răspund rapid cererii și optimizează costurile. Aproape jumătate dintre respondenți folosesc deja astfel de servicii în demersul de automatizare și o treime (31%) au accelerat investițiile în soluții de automatizare stocate în cloud ca răspuns la pandemie.

Studiul Deloitte arată că interesul organizațiilor de a apela la tehnologii de automatizare este în creștere, 73% dintre acestea inițiind deja acest proces, cu un sfert mai mult față de anul trecut. Și implementarea acestor soluții capătă amploare, 13% dintre respondenți afirmând că organizația lor folosește peste 50 de soluții de automatizare, în creștere de la 8%, în 2019, și 4%, în 2018. Automatizarea robotizată a proceselor rămâne cea mai răspândită tehnologie de automatizare (78%), urmată de recunoașterea facială optică sau inteligentă, cu 51%, managementul proceselor de business (BPM), cu 36%, și inteligența artificială (AI), cu 34%.

Pe lângă interesul crescut față de automatizare, companiile trebuie să aibă o strategie realistă pentru adoptarea acesteia, subliniază studiul. Doar 26% dintre companiile care folosesc tehnologii de automatizare în faza de testare și 38% dintre cele care implementează și extind astfel de soluții au o strategie la nivelul întregii organizații în acest sens.

În plus, doar 40% dintre organizațiile care folosesc astfel de tehnologii în faza de testare și 65% dintre organizațiile care implementează și extind aceste tehnologii susțin că au o viziune și un obiectiv clar și unanim acceptat în acest sens. Studiul subliniază și că, pentru ca o astfel de strategie să aibă succes, ea are nevoie de susținerea liderilor la cel mai înalt nivel, membrii echipei de management (33%) și directorii de IT (27%) fiind cei mai mari susținători în majoritatea cazurilor.

DEPĂȘIREA BARIERELOR

În drumul lor către automatizare, companiile dau de multe bariere care le împiedică să adopte automatizarea la scară mare. Fragmentarea proceselor și lipsa experienței angajaților în domeniul IT sunt unele dintre ele. Rezistența la schimbare ar fi o a treia barieră care trebuie depășită, urmată îndeaproape de lipsa unei viziuni clare a situației, conform studiului. Examinând atent aceste obstacole, organizațiile pot ajunge la soluțiile practice pe care să le pună în aplicare pentru buna funcționare a lucrurilor.


DESPRE STUDIU

Studiul Deloitte Automation with Intelligence a fost realizat la nivel global în rândul a peste 440 de directori ai departamentelor de IT, financiar și operațional, lideri responsabili cu automatizare și de soluții de servicii, din 29 de țări, inclusiv România, și analizează perspectivele liderilor în materie de automatizare în cadrul organizațiilor, modul în care tehnologiile de automatizare influențează angajații și efectul pandemiei de COVID-19 asupra strategiilor de automatizare.

Photo by Razvan Chisu on Unsplash


HRMnr66micAcest material a fost publicat în

Revista HR Manager cu numărul 66.

Consultați un preview aici.

Pentru abonare, click aici.

 

Comentarii

Share

About Author

Marilena

(0) Readers Comments

Leave a Reply