Performance — 21 May 2020

Interviu realizat în contextul evenimentului TEDx Bucharest Metamorphosis de Constantin Pescaru

Viitorul este marcat de transformare și de un grad ridicat de incertitudine. Multe dintre joburile care vor fi la mare căutare peste 10 ani încă nu s-au inventat, iar tehnologia va schimba și mai mult modul în care trăim și lucrăm. Tocmai de aceea creativitatea va juca un rol crucial în piața muncii. În plus, oamenii vor vrea și mai mult să creeze relații solide și să funcționeze în acord cu ei înșiși. Iar aici intervine designerul de experiențe – persoana care creează moduri inovatoare prin care transformă oamenii din consumatori în participanți și îi ajută să fie prezenți. Mai multe detalii despre ce înseamnă să fii un designer de experiențe aflăm de la Paul Bulencea, un tânăr originar din Brașov, care îmbină elemente de gamification cu psihologia pozitivă pentru a crea experiențe memorabile.

După ce a scris cartea „Gamification in Tourism: Designing Memorable Experiences“ împreună cu mentorul său din universitate, Roman Egger, el s-a implicat în realizarea unor concepte de megaproiecte împreună cu guverne și companii multinaționale din mai multe țări din lume („Legends of Arabia“ din Abu Dhabi și „Extraordinary Center“ din Bratislava sunt doar câteva dintre ele). De asemenea, el este co-fondatorul unuia dintre cele mai importante evenimente și comunități de experience design din lume. Este vorba de The College of Extraordinary Experiences, eveniment realizat împreună cu Claus Raasted și fondatorii onorifici B. Joseph Pine II (co-autorul cărții „The Experience Economy“), Mark Ordesky (producătorul executiv „Lord of the Rings“) și Jane Flemming (producătorul executiv The Quest).

Paul a fost inclus anul trecut în lista Forbes 30 under 30 România, iar în țara noastră mentorează în acest moment un business care creează experiențe culinare numit Goya Studio și un business care creează produse cosmetice organice numit Iehana. Agenda lui mai cuprinde o colaborare cu WWF România pentru crearea de experiențe de conservare. Acum lucrează și la o nouă carte.

În plus, de fiecare dată când este în țară, profită de ocazie să discute cu studenții din diferite universități și să interacționeze cu publicul la diverse evenimente, cel mai recent fiind TEDx Bucharest Metamorphosis, care a avut loc în weekendul 16-17 noiembrie, la Universitatea Politehnică din Capitală.

CUM AI INTRAT ÎN CONTACT CU NOȚIUNEA DE INOVARE ÎN EPOCA ECONOMIEI BAZATE PE EXPERIENȚE? CE TE-A ATRAS CEL MAI MULT LA ACEASTĂ IDEE?

Am intrat în contact cu această idee în timpul masteratului de Inovație în Turism la University of Applied Sciences în Salzburg. Idee popularizată de cartea „The Experience Economy“, scrisă de B. Joseph Pîne ÎI & James H. Gilmore. Designul de experiență m-a atras datorită creativității necesare pentru această profesie.

CARE SUNT PRINCIPALII PILONI AI ECONOMIEI BAZATE PE EXPERIENȚE?

Principalul pilon este bazat pe percepția timpului. Felul în care participanții în experiență își petrec timpul alături de brandul tău. Experiențele trebuie să creeze un context care să inducă participanții într-o stare de prezență.

CUM AM AJUNS SĂ FACEM TRECEREA DE LA ECONOMIA BAZATĂ PE CERERE ȘI OFERTĂ LA CEA ÎN CARE EXPERIENȚA ESTE PARTE DIN NUCLEU?

Lipsa comunităților bine închegate, a relațiilor interumane bine dezvoltate, a spiritualității, a unui scop în viață corelat cu abundență de bunuri și servicii bazată pe automatizare și ridicarea venitului. Totul fiind catalizat de social media prin inducerea „fear of missing out“ și mutarea statutului social de la bunurile deținute la experiențele avute.

DE CE OMUL ÎNVAȚĂ CEL MAI BINE CÂND ÎI SUNT IMPLICATE TOATE SIMȚURILE ȘI MINTEA ÎI ESTE ANTRENATĂ MULTILATERAL?

Educația din ziua de astăzi este construită pe un model învechit bazat în mod exclusiv pe rațiune. Model construit pentru a deservi trecerea de la o economie bazată pe agricultură la una bazată pe industrie. Din experiențele noastre personale este evident că învățăm cel mai bine atunci când mintea este antrenată multilateral. În timpul în care oamenii erau vânători și culegători am învățat numai prin experiențe, povești, ritualuri și rituri. Așa învățăm noi în mod natural. În mare parte, felul în care le oferim copiilor educație sau creăm traininguri și conferințe în zona business este nenatural. Totul, bazat pe un sistem de învățare care este pus sub semnul întrebării de inovatorii în acest domeniu. Sugestia mea este că ar trebui să ne îndreptăm mai mult spre starea noastră naturală de a învață: prin experiențe.

O să las câteva citate care au legătură cu întrebarea și răspunsul dat: „I’ve learned that people will forget what you said, people will forget what you did, but people will never forget how you made them feel.“ – Maya Angelou „You learn more about a person în an hour of play than în a lifetime of conversation.“ – Plato „You can’t think yourself out of a box that’s made of your thoughts.“ – Krishna Das „Whenever you find yourself on the side of the majority, it is time to pause and reflect.“ – Mark Twain

CARE ESTE DIFERENȚA DINTRE JOC ȘI JOACĂ? CUM POATE FI IMERSAT PROCESUL DE GAMIFICATION ÎN PROCESUL DE ÎNVĂȚARE ÎN COMPANII?

Încă nu s-a ajuns la un consens clar în legătură cu diferența dintre cele două. În mare parte, putem să spunem că joaca este făcută de oameni pentru acțiunea în sine și nu pentru un scop final. Jocul este un sistem creat pentru a invita oamenii la joacă, activitate care are un scop pentru jucătorii implicați. Sugestia mea pentru companii este să se gândească cum să poată să creeze un mediu în care motivația intrinsecă a angajaților să înflorească.

De exemplu: o sală de ședințe plină cu instrumente de pictat și vopsea, cu pereți albi care se pot curăța și cu niște costume care să-i protejeze pe participanți să nu se murdărească. Plus muzică. De cele mai multe ori, gamification este introdus ca un sistem de recompensă și pedeapsă, pentru a încuraja sau descuraja anumite comportamente. Acest sistem se bazează pe motivație extrinsecă și distruge cel mai important atribut al angajaților – motivația intrinsecă ce este direct corelată cu creativitatea și originalitatea.
experiente-transformationale

 

CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII UN DESIGNER DE EXPERIENȚE? CARE SUNT LUCRURILE PE CARE LE AI ÎN MINTE CÂND ÎNCEPI UN PROIECT?

Oricine a organizat o nuntă, Crăciunul, o petreceresurpriză, o noapte romantică pentru partener, o cină sau orice eveniment deja știe un pic ce înseamnă să fii un designer de experiențe. Sunt foarte multe aspecte pe care trebuie să le ai în minte. Din punctul meu de vedere, cel mai important lucru este ca, în primul rând, experiența echipei de implementare să fie una pozitivă. În caz contrar, ea poate să contamineze foarte ușor experiența participanților. Din punctul de vedere al conceptului, elementele cele mai importante sunt povestea experienței și construirea mediului experiențial prin prisma acestei povești.

CUM CREĂM O EXPERIENȚĂ MEMORABILĂ? OAMENII DEVIN CLIENȚI FIDELI ȘI MULȚUMIȚI CÂND ÎI FACI SĂ-ȘI AMINTEASCĂ CUM I-AI FĂCUT SĂ SE SIMTĂ? CÂT DE IMPORTANT ESTE SĂ ASOCIEZI UN PRODUS SAU UN SERVICIU DE UN SENTIMENT?

Experiențele memorabile se creează atunci când participanții sunt induși într-o stare de prezență. În această stare, ei pot să absoarbă experiența care se desfășoară. Astfel, anumite momente devin memorabile. Elementele principale pentru a crea starea de prezență sunt: delimitarea experienței de viață cotidiană (crearea unui spațiu dintre spații), povestea, includerea celor cele cinci simțuri, structura narativă bazată pe o intensitate crescendo cu un final puternic. Când vine vorba de experiențe, trebuie să schimbăm paradigma în care operează businessurile. Trebuie să trecem de la consumatori la participanți. De mai multe ori, participanții într-o experiență creează comunități în faza de postexperiență.

Valoarea pentru un business care oferă experiențe nu se regăsește în fidelizarea clienților neapărat, ci în construirea brandului împreună cu comunitatea de participanți creată. Operațiune bazată pe co-creare. În ziua de azi ne aflăm cu toții în fața unei crize umanitare și ecologice, care trebuie rezolvată urgent. Cred că experiențele create de branduri nu ar trebui să se concentreze pe asocierea sentimentelor cu produsele sau serviciile lor. Focusul trebuie să fie pe oferirea de experiențe care creează comunități unite în faza de postexperiență, într-o platformă unde se pot iniția acțiuni împreună cu brandul pentru rezolvarea acestei crize.

SPUNE-NE MAI MULTE DESPRE COLLEGE OF EXTRAORDINARY EXPERIENCES. CUM A APĂRUT IDEEA PROIECTULUI ȘI CARE E SCOPUL SĂU PRINCIPAL? CUM DECURGE O CONFERINȚĂ INTERACTIVĂ?

Proiectul a apărut acum trei ani, în contextul în care majoritatea conferințelor erau bazate pe același format, care pune o persoană pe scenă și pe celelalte pe scaun, care oferă un bufet, mese înalte și încurajează oamenii să facă networking. Am dorit să nu oferim o conferință de experience design, ci o experiență de experience design, prin care oamenii învață doar prin participare activă. Un participant a descris cel mai bine conceptul ca: „An incredible experience about how to design incredible experiences for other humans“– Chadney Everett, Art Director Meow Wolf.

Conferința are loc într un castel din secolul al XIII-lea din Polonia, care seamănă cu Hogwharts din Harry Potter. Fiecare persoană care aplică trece printr-un interviu de selecție. Participanții sunt atent selecționați. Pentru conferință folosim foarte mult elemente de game design, storytelling și implicarea simțurilor. Scopul principal este de a crea o comunitate globală de experience designeri și de a avansa această practică.

Pe lângă asta, în cadrul The College of Extraordinary Experiences am creat The Order of the Wild, care este o acțiune non-profit. Este o platformă prin care comunitatea noastră de experience designeri oferă expertiză bazată pe voluntariat pentru proiecte și ONG-uri cu focus pe impact de mediu sau social. Primul proiect pe care l-am sprijinit este în România și are ca scop reintroducerea în sălbăticie a zimbrilor, fiind realizat împreună cu WWF.

CE ROL ARE PSIHOLOGIA POZITIVĂ ÎN MUNCA TA ȘI ÎN CONCEPTUL PE CARE ÎL PROMOVEZI? CE PRINCIPII DIN PSIHOLOGIA POZITIVĂ FOLOSEȘTI?

Psihologia pozitivă se află la baza muncii mele. Am început cu modelul conceput de părintele psihologiei pozitive Martin Seligman, numit PERMA (positive emotions, engagement, relationships, meaning and accomplishment). Acesta prezintă elementele bunăstării, care pot fi folosite ca un ghid pentru ce ar trebui să conțină o experiență. Momentan cercetez și lucrez la crearea de experiențe care induc emoția de „awe“. Pentru descrierea acestui termen în română, trebuie să folosim mai multe cuvinte, cum ar fi: venerație, evlavie și groază îmbinată cu respect. Pe lângă inducerea acestei stări, lucrez și la felul în care această emoție este integrată în faza de postexperiență. Lucru numit de Ann Marie Roepke ca „post ecstatic growth“. Cercetătorii din psihologie (vezi Kelt-ner and Haidt) susțin că emoția „awe“ reprezintă cel mai puternic catalizator de transformare și creștere psihologică.

automatizare

 

CE ROL AU EXPERIENȚELE TRANSFORMAȚIONALE ÎN PROCESELE DE HR? POT AJUTA LA RETENȚIA ȘI DEZVOLTAREA ANGAJAȚILOR? CUM? DE CE ÎI FACE PE OAMENI SĂ SE SCHIMBE, SĂ GÂNDEASCĂ DIFERIT ȘI SĂ IASĂ DIN ZONA DE CONFORT?

Momentan lucrez la o nouă carte îm-preună cu Dr. Barbara Nehofer, care este profesor de experience design la University of Applied Sciences în Salzburg. Cartea se concentrează pe crearea de experiențe transformaționale. În timpul cercetării am avut câteva descoperiri care mi-au schimbat felul de a mă uită la experiențele transformaționale.

De exemplu, pentru Dr. Stanislav Grof, inventatorul respirației holotropice, experiența transformațională în-seamnă vindecare. Abraham Maslow, unul dintre primii psihologi care au studiat creativitatea, spune că toți oamenii sunt creativi. Din punctul lui de vedere, atunci când adulții nu pot să fie creativi, acest lucru se datorează anumitor traume nevindecate. Astfel, pentru sporirea creativității, el nu încurajează predarea tehnicilor de creativitate, ci focusul pe vindecare a acestor traume. Geshe Thupten Jnipa, care a fost translatorul lui Dalai Lama mai mult de douăzeci de ani, a spus că în limba tibetană nu există niciun cuvânt pentru creativitate sau pentru a fi creativ. Cel mai apropiat de conceptul de creativitate este cuvântul natural.

Începând de la aceste informații, aș putea spune că experiențele transformaționale în HR au rolul de a aduce angajații în starea lor naturală, prin vindecare. Mai mult, rolul departamentului de HR este de a crea un mediu care să susțină și să cimenteze această stare în angajați. De îndată ce vindecarea începe, este foarte important ca mediul în care angajații pot să înflorească în această nouă stare să fie disponibil. Acesta trebuie să fie unul în care motivația intrinsecă să fie stimulată. Mediul poate fi bazat pe principiile teoriei autodeterminării enunțată de Deci & Ryan și pe principiile modelului PERMA al lui Martin Seligman.

Dacă acest mediu benefic înfloririi angajaților care au trecut prin experiența transformațională lipsește, șansele sunt foarte mari ca angajații să-și părăsească jobul. Ei vor pleca în căutarea unui mediu în care pot să înflorească cu adevărat în această nouă stare, chiar dacă departamentul HR din compania la care lucrau a contribuit la această transformare.

În ceea ce privește experiența transfor-mațională, ea poate fi indusă prin foarte multe moduri. De cele mai multe ori, transformarea acută pozitivă este catalizată de o experiență de tip „awe inducing“. Doresc să punctez că cel mai important element la această experiență nu este felul în care experiența este indusă, ci modul în care ea este înțeleasă și integrată în faza de postexperiență.

CUM VEZI TU VIITORUL LOCURILOR DE MUNCĂ? CREZI CĂ PRIN CREAREA DE EXPERIENȚE MEMORABILE VOM REUȘI SĂ NE PĂSTRĂM UMANITATEA ȘI SĂ NE DEZVOLTĂM MAI BINE, CA OAMENI ȘI CA PROFESIONIȘTI?

Momentan, societatea globală are nevoie de o schimbare radicală în felul în care funcționăm. Viitorul apropiat se va concentra pe realizarea acestei schimbări pentru combaterea distrugerii de proporții imense create de consumerism. Este clar că datorită avansării accelerate a tehnologiei și a automatizării, joburile și felul în care lucrăm se vor schimba radical. Consider că munca viitorului va fi, în mare parte, axată pe creativitate. Pe lângă toate aceste schimbări, oamenii care trăiesc în societățile vestice sunt din ce în ce mai singuri, lipsiți de comunități, de prietenii adevărate, de sens în viață.

Experiențele vor fi căutate din ce în ce mai mult. Problema este că experiențele sunt intense și de scurtă durată. Cele mai bune dintre ele te fac să te simți perfect. Problema apare atunci când oamenii nu se mai află în acea experiență. În acel spațiu dintre spații și în acel timp între timpuri. Cei mai mulți vor trăi în fear of missing out și nu se vor simți în largul lor până când nu vor intra în următoarea experiență care le schimbă starea. În acest context, experiențele pot deveni foarte ușor înlocuitoare de droguri. Martin Seligman face diferența dintre două tipuri de medicamente: cosmetice și curative.

Medicamentele cosmetice ajută ca simptomele unei boli să dispară pentru o perioadă. Medicamentele curative distrug boala de la rădăcină. Pentru a ne păstra umanitatea și a ne dezvolta la potențialul nostru natural, vom avea nevoie de „experiențe curative“, nu de „experiențe cosmetice“.

Experiențele curative ne vor readuce la starea noastră naturală de creativitate, skill-ul esențial viitorului. Aceste experiențe ne vor face să înțelegem ce spunea Marcel Proust: „The real voyage of discovery consists not in seeking new landscapes, but in having new eyes.“ Cu ajutorul lor ne vom muta de la „fear of missing out“ la „love of missing out“. Atunci mă aștept la o scădere a consumerismului pentru că, după cum spunea, Alain de Botton, adevăratul motiv pentru care mâncăm mult prea mult nu se datorează foamei, ci lipsei de înțelegere, tandrețe și iubire.

ÎN LUMEA ÎN CARE TRĂIM, CUM ÎȚI PĂSTREZI MOTIVAȚIA, INSPIRAȚIA ȘI CONCENTRAREA? CE ROL AR TREBUI SĂ AIBĂ ÎNVĂȚAREA CONTINUĂ ÎN VIAȚA FIECĂRUI OM?

Sunt ajutat de o viață ancorată în ritualuri care sunt menținute și adaptate regulat. Aleg să îmi investesc energia în lucrurile care necesită schimbare cu adevărat, pe restul le accept și mă bucur de ele așa cum sunt. Această practică mă ajută să-mi conserv foarte multă energie. Meditație și Qi Gong zilnic.

Recomand aplicația lui Sam Harris: Waking up. Am patru relații de mentorat reciproc care se desfășoară în sesiuni online lunare de câte trei-patru ore. Cu ajutorul terapeutului care îmi este și coach. Am un grup de patru oameni cu care facem sesiuni de vulnerabilitate în fiecare lună. Îmi ofer foarte mult timp liber pentru a explora creația artistică prin desenat, pictat, muzică și alte activități artistice. Petrec timp în natură. Aleg să îmi investesc energia în lucrurile care necesită schimbare cu adevărat, pe restul le accept și mă bucur de ele așa cum sunt. Această practică mă ajută să-mi conserv foarte multă energie.

Citesc, cercetez și scriu despre natura experiențelor transformaționale. Folosesc ca mantră: love of missing out. Pentru mai multe sfaturi, recomand noua carte a lui Ryan Holiday: Stilness is Key.


TRASEUL PROFESIONAL AL LUI PAUL BULENCEA

Gamer, rocker, skater, snowboarder, instructor de snowboard, student la comunicare, voluntar AIESEC, internship, masterand în Inovație în Turism, fondator de asociație studențească, fondator start-up în tech, autor, designer de experiențe, speaker, consultant, roleplayer, producător, co-fondator, futurist, CEO, Forbes 30 under 30, cercetător, mentor, lector, advisor, TEDx speaker.


HRM62Acest material a fost publicat in Revista HR Manager, numărul 62, ediția octombrie-decembrie 2019.

Pentru detalii despre abonare, click aici.

 

 

Comentarii

Share

About Author

Marilena

(0) Readers Comments

Leave a Reply