Strategic HR — 08 November 2018

Companiile nu mai pot evita astăzi discuția despre diversitatea lingvistică și culturală a angajaților. Nevoia de dezvoltare pe o piață globală le impune acest lucru, iar forța de muncă, nu numai în România, ci la nivel internațional, este din ce în ce mai diversificată.

de Delia Dragomir

Fără îndoială, eterogenitatea lingvistică a angajaților oferă avantaje competitive serioase: companiile pot crea business și în alte regiuni, având acces la o piață mai mare de parteneri și furnizori. E firesc, prin urmare, ca potențialul de reușită al relațiilor de colaborare să fie mai mare atunci când comunicăm în limba interlocutorului.

Un studiu recent, efectuat pe un eșantion de 1.700 de companii din 8 țări*, companii de mărimi diferite și cu domenii de activitate variate, a relevat faptul că o echipa multiculturală are mai mult spirit inovator și, în consecință, atinge o performanță mai bună din punct de vedere financiar. Mai exact, profitul unei companii care valorifică diversitatea lingvistică și culturală a echipelor de lucru este cu 19% mai mare decât a unei companii omogene din acest punct de vedere.

Tocmai de aceea, companiile trebuie să dezvolte programe de integrare a forței de muncă diverse, politici și practici prin care să valorifice perspectivele culturale diferite ale angajaților, asigurându-și, astfel, mai multe căi de a ajunge la performanță.

CERINȚELE LINGVISTICE IN-HOUSE

În cazul companiilor românești, vorbim despre angajați expați care au nevoie să învețe limba română și să asimileze cultura noastră – 11% din totalul cursurilor noastre în 2017 au fost cursuri de limba română pentru expați, un procent în continuă creștere și pentru care se cer măsuri specifice: punerea la dispoziția angajatului a unor resurse de învățare a limbii, interacțiune continuă cu vorbitorii de limbă română din echipă, stimularea comunicării pe rețelele interne ale companiei.

Desigur, primare sunt înscrierea la un curs de limba română axat pe conversație ori facilitarea unor ieșiri în comunitate (la muzee, la întâlniri cu colegii, la evenimente culturale etc.). Acestea din urmă sunt, de fapt, cursuri de limbă și cultură română care nu se desfășoară în sala de curs, ci în afara ei, în mijlocul acțiunii. Au un impact pozitiv major, iar feedbackul cursanților a confirmat mereu acest lucru.

În același context, companiile românești au nevoie și ca angajații români să învețe o limbă străină. Și în acest caz, primul pas poate fi înregistrarea la cursuri personalizate pe domeniul în care angajatul activează. Doar că nu intrăm în sala de curs și rămânem acolo.

Creativitatea este esențială în orice tip de training, iar cele lingvistice nu fac rabat. Putem merge până la imersiunea totală în limba-țintă prin programe intensive în țara în care respectiva companie își dorește să facă business – sunt cursuri concentrate, cu durată redusă, dar cu un număr mai mare de sesiuni. Sau putem organiza un program de tip blended learning, care îi oferă cursantului acces la o platformă online complexă, cu webinarii și virtual classrooms susținute de vorbitori nativi, totul supravegheat de un trainer cu experiență. Este un program care, din experiența noastră, dă roade foarte bune.

Dacă vă întrebați ce cursuri de limbi străine sunt accesate de companiile locale, engleza continuă să fie limba studiată de cei mai mulți angajați: 43,5% dintre angajați au ales să studieze engleza anul trecut, în timp ce 21,7% franceza și 20,6% germana, un tandem repetitiv în ultimii ani, germana fiind din ce în ce mai valorificată de angajatorii români cu afaceri în mediul european.

Iar dacă privim statisticile și mai atent, observăm un lucru interesant în ceea ce privește nivelurile de studiu – respectiv, faptul că nivelul B1 (Independent User–Threshold) a fost studiat de 34% dintre cursanții noștri în 2017. O pondere semnificativă. Doar că acesta este un nivel care îți permite să înțelegi numai informațiile esențiale din ceea ce îți comunică interlocutorul, înțelegerea nuanțelor și scrierea de tip business fiind accesibile nivelurilor superioare.

google-translate

DINCOLO DE NIVELUL B1

Comunicarea profesională în cadrul unei companii este complexă. În funcție de poziția ocupată în echipă, angajatul are nevoie să își dezvolte competențe care să îi permită să înțeleagă documentații tehnice sau comerciale și să interacționeze verbal pentru prezentarea unor soluții, pentru dezbaterea ori argumentarea lor.

Dacă atunci când mesajul este transmis în scris angajatul are întotdeauna alături soluția (nu tocmai indicată) Google Translate, când informația vine pe canale audio sau în meetinguri, cursantul de nivel B1 se confruntă cu reale dificultăți. Acestea pot fi generate de un accent specific, de o pronunție afectată de limba nativă a interlocutorului sau de un ritm de vorbire alert.

Nu este deloc rară experiența participării la meetinguri în care, după primele 15 minute, încercarea de a înțelege ceea ce se discută într-o limbă străină se transformă într-un chin (fie că îți este greu să îți ții ochii deschiși, fie că se termină discuția și tu nu știi ce ai de făcut în continuare).

De aceea, în momentul în care compania se expune unor colaborări internaționale, este mult mai eficient să prevină astfel de neînțelegeri și să-și pregătească angajații inclusiv din punct de vedere lingvistic. Este o chestiune, de altfel, conștientizată de angajatorii români întrucât 29,4% dintre angajații înscriși la cursurile noastre au studiat nivelul B2 de limbă engleză cu obiective clare, precum înțelegerea documentației tehnice, interacțiunea liberă în cadrul meetingurilor/prezentărilor, diversificarea vocabularului și corectarea limbajului în scris.

Valorificarea diversității culturale și lingvistice aduce cu sine o serie de avantaje: perspective diverse asupra aceleiași probleme, creativitate în cadrul proceselor din organizație, atragerea de candidați valoroși, employer branding bun, standardizare redusă, adaptabilitate și o mai mare flexibilitate; nimeni nu are cum să conteste că toate acestea au efecte pozitive în business.

Astăzi, o companie care ignoră importanța unei forțe de muncă diverse din punct de vedere lingvistic și cultural riscă să piardă oportunități de afaceri; iar dacă ignoră relevanța unor strategii de dezvoltare a talentelor diverse, pierde, de această dată, șansa de a accesa potențialul oamenilor.


delia-dragomir


coperta hrm 57Acest material a fost preluat din

numărul 57 al Revistei HR Manager,

ediția din iulie-septembrie 2018.

Pentru abonare, click aici.

 

Comentarii

Share

About Author

Marilena

(0) Readers Comments

Leave a Reply