Agenda HR Planeta HR — 19 November 2020

de DELIA VÎRGĂ

Modul în care organizațiile gestionează momentele de incertitudine este esențial pentru performanța afacerii și capacitatea lor de a rămâne competitive și relevante. Criza COVID-19 a mărit și a accelerat incertitudinea, ambiguitatea și transformarea cu care se confruntă organizațiile, pe măsură ce ne îndreptăm către o lume mai globală și mai digitală. În același timp, angajații ar trebui să țină pasul cu evoluția locului de muncă (în multe cazuri virtual), să adopte tehnologii și procese noi, să-și regleze în mod activ abilitățile și competențele și să rămână cu un nivel ridicat de engagement și productivi.

Concentrându-se pe experiența angajaților, modul în care organizațiile se adaptează la acest nou normal este esențial pentru performanța afacerii și capacitatea de a rămâne competitive și relevante. Dar ceea ce adesea este trecut cu vederea de conducerea organizațiilor, de obicei sunt factorii emoționali precum pierderea autonomiei, schimbarea comportamentului și sentimentul de insecuritate – care sunt esențiale pentru experiența angajaților.

Aici intervine reziliența. Reziliența este definită ca abilitatea de a te recupera sau de a te adapta ușor la dificultăți sau la schimbare. Presupune adoptarea unei noi atitudini: Ridică-te din nou. Este un concept pe care organizațiile ar fi bine să îl stăpânească pentru ca acest moment să devină un moment istoric global și fără precedent. Putem ieși din această schimbare foarte diferiți – ca angajați, manageri, lideri și ființe umane –, dar cu reziliență putem ieși mai puternici și mai buni. Deci, ce fac organizațiile pentru a-și dezvolta „mușchiul rezilienței“? Probabil că nu este suficient ce fac deocamdată.

De ce contează reziliența?

Pe măsură ce organizațiile acordă mult mai multă atenție culturii, leadershipului, precum și bunăstării ca elemente critice ale experienței angajaților, este evident că reziliența trebuie să facă parte din ADN-ul organizațional pentru a putea fi sustenabilă. Conform studiului Future Chief People Officer realizat de Willis Towers Watson în 2019, 99% dintre respondenți consideră că angajații din HR trebuie să aibă agilitate și curaj pentru a evolua, precum și statornicia de a sprijini organizația în complexitatea viitoare.

O forță de muncă rezilientă și agilă poate ajuta la succesul organizațional prin adaptabilitate la schimbare, stimulând comportamente transformaționale și sporind implicarea și păstrarea talentelor În criza COVID-19 de azi, granițele între muncă și viața personală sunt estompate mai mult ca niciodată, iar schimbarea cu care oamenii se confruntă la locul de muncă este agravată de stresul din viața lor personală. Rezultatele sunt costurile ridicate ale asistenței medicale, productivitatea pierdută, absenteismul.

Această realitate ne obligă să ne comutăm atenția de la starea de bine fizică spre starea de bine emoțională. Unele companii și-au integrat reziliența în programele lor de bunăstare. Se manifestă în programe de meditație și în programele de dezvoltare a abilităților de lider. Dar acesta este doar un început. O meta-analiză recentă realizată de Lupșa, Vîrgă, Maricuțoiu și Rusu (2019) a identificat că intervențiile eficiente în creșterea rezilienței angajaților presupun stimularea mecanismelor cognitive, emoționale și comportamentale care ar putea modifica percepția acestora asupra mediului extern.

Cum pot organizațiile să construiască reziliența în această perioadă caracterizată de incertitudine economică, creștere a solicitărilor, complexitate și schimbare?

Răspunsul poate fi formulat simplu: prin concentrarea organizației pe starea de bine a angajaților. În mediul nesigur de astăzi, starea de bine a angajaților este acum o prioritate pentru angajatori, asigurându-se că angajații sunt sănătoși și rezilienți atât la locul de muncă, cât și acasă. Există multe moduri în care organizațiile pot face din acest lucru o realitate, ușurând stresul angajaților.

Aceste moduri ar fi oferirea de aranjamente de lucru flexibile, încurajarea culturilor puternice în echipă și încurajarea angajaților să facă alegeri mai sănătoase și, totodată, să maximizeze programele de sănătate și stare de bine disponibile. Comunicarea deschisă și frecventă despre modalitățile în care organizația s-a implicat pentru sănătatea și bunăstarea angajaților săi este esențială. Liderii și managerii joacă aici un rol-cheie ca modele de rol și comunicatori, astfel încât trebuie să vă asigurați că sunt echipați cu informațiile și resursele potrivite.

Concentrați-vă pe starea de bine emoțională

În ultimii ani, organizațiile s-au concentrează mai mult pe starea de bine emoțională a angajaților lor, deoarece șiau dat seama că probleme precum stresul și condițiile de sănătate mintală mai serioase determină costuri și un impact major asupra productivității. Conform ediției 2018 a studiului Best Practices in Health Care Employer Survey, 61% din organizațiile participante intenționau să stabilească o strategie sau un plan de acțiune privind sănătatea ocupațională. Aceasta include promovarea programelor de asistență și de consiliere pentru angajați și atelierele de reziliență și de gestionare a stresului.

De asemenea, multe organizații pun la dispoziție soluții punctuale care oferă platforme de coaching personalizate, precum meQui-librium și Sleepio, pentru a se asigura că angajații au acces la metode de creștere a rezilienței adaptate nevoilor și preferințelor lor individuale. În astfel de momente, este important ca angajații să se simtă conectați unii cu alții și nu singuri. „A spune povești“ cu situații speciale este o modalitate eficientă de a reduce stigmatizarea și de a normaliza problema sănătății mintale.

Multe organizații promovează videoclipuri și podcasturi Ted Talk în rândul angajaților pentru a evidenția povești ale unor oameni care au învățat și s-au dezvoltat, făcând față provocărilor și schimbărilor semnificative din viața lor personală, precum și modul în care și-au revenit după o situație foarte dificilă. Acest tip de mesaj pozitiv inspiră încredere în rândul angajaților și, de asemenea, îi poate face să dorească să-i inspire și ei pe alții.

Implementați programe care ajută la crearea de reziliență

Organizațiile de mâine dezvoltă angajați rezilienți începând de astăzi, concentrându- se pe măsuri care îi sprijină să navigheze într-o lume în continuă schimbare. În timp ce perturbarea locului de muncă este inevitabilă, angajatorii trebuie să adopte o abordare centrată pe om și să-și amintească faptul că fiecare persoană resimte schimbarea în mod diferit. Inițiativele personalizate și implicarea angajaților în momentele în care au cea mai mare nevoie îi va face mai rezilienți pe termen lung și organizația se poate asigura că cel mai mare atu al său – oamenii – poate prospera în ciuda adversității. ■

delia2DELIA VÎRGĂ – Psiholog principal, fostă președintă  a Asociației de Psihologie Industrială  și Organizațională (APIO; 2015-2017),  membră în Comitetul Director al  Colegiului Psihologilor din România  (CPR), prof. univ. dr. la Universitatea de  Vest din Timișoara, director al  Departamentului de Psihologie.

Comentarii

Share

About Author

Viviana Serban

(0) Readers Comments

Leave a Reply