de VLAD BUT
Nu o data s-a intamplat ca discutiile cu potentialii clienti sa debuteze cu definirea conceptului de „teambuilding” si a semnificatiei lui.
Dintr-o ambitie personala legata de acest subiect, am decis sa intreb mereu clientul despre perceptia generala din companie asupra notiunii de „teambuilding”. Raspunsurile au fost diverse:
„Teambuilding-ul este momentul in care toti angajatii pot sa se distreze si sa bea pe banii companiei, le mai spunem si Drink-building-uri sau Team-drinking-uri”; „Noi cand mergem in teambuilding, de fapt mergem cu totii la o cabana sau hotel si ne izolam acolo 2 zile si incercam sa supravietuim conditiilor sau petrecerii, le mai spunem si Cabano-building-uri”; „Teambuilding-ul pentru noi inseamna depasirea limitelor si iesirea din zona de confort, anul trecut am facut paintball si dupa aceea am facut bungee-jumping de pe o macara, nu toti colegii au fost incantati si unii chiar au zis ca nu o sa mai participe la anul, e clar ca teambuilding-ul nu e pentru oricine”…
Ce imi spune mie o astfel de cercetare empirica? Ca peste jumatate dintre companiile cu care am interactionat percep distorsionat insemnatatea teambuilding-ului. Acesta a fost si motivul pentru care am demarat, alaturi de alte companii care apreciaza relevanta teambuilding-ului, campanii/actiuni de promovare a conceptului teambuilding ca program cu o puternica latura educationala, cu scopul de a educa piata.
Despre Teambuilding-ul autentic (studiu de caz)
Un exemplu concret in acest sens a fost unul dintre programele de teambuilding livrate anul trecut. Clientul era o companie din domeniul IT care isi dorea foarte mult un teambuilding pentru echipa sa de 34 de persoane. Din discutiile initiale am aflat ca ei mai organizasera astfel de evenimente in anii anteriori si ca, bineinteles, si ei percepeau teambuilding-ul ca pe o serie de activitati alese aleator (paintball, calarie, atv, tras cu arcul etc.), ce presupuneau, de fapt, mai multa munca individuala decat de echipa…iar debriefing-ul…ei bine…care debriefing?!
Revenind insa, in anul 2013 compania angajase mai multe persoane, iar top-managementul s-a gandit ca nu vor mai face fata cu organizarea, motiv pentru care au apelat la o firma specializata. Aceasta a fost ocazia ideala pentru ca noi sa le explicam care este de fapt valoarea adaugata pe care un teambuilding o poate aduce. Recunosc, nu a fost foarte dificil sa-i convingem sa se gandeasca la un program orientat spre formarea echipelor, astfel ca impreuna cu responsabilul de HR din companie am identificat cateva arii cruciale ce puteau fi imbunatatite, precum:
- nivelul de coeziune al echipei;
- comunicarea la nivel inter-departamental si in interiorul echipei;
- optimizarea muncii in echipa;
Dupa ce am agreat obiectivele cu clientul, am creat un program de 2 zile, tematica acestuia venind ca o completare a activitatilor gandite initial. Bineinteles, inainte sa finalizam propunerea am discutat despre buget. Acesta a fost momentul important in care am realizat ca banii aferenti teambuilding-ului au fost cuprinsi in bugetul de „distractie” pentru angajati si nu aveau cum sa acopere atat cheltuielile de cazare, masa, transport etc., cat si costul serviciilor de teambuilding. Solutia a venit dupa ce persoanele de decizie au inteles ce inseamna de fapt teambuilding-ul si care va fi impactul acestuia la nivelul organizatiei, moment in care s-a decis ca bugetul aferent programului de activitati sa fie mutat de la „distractie” la „training”.
Am semnat contractul si a urmat livrarea efectiva. Iar aici trebuie sa mentionez ca noi credem foarte mult in crearea unei experiente inedite si tocmai de aceea ne-am propus sa oferim echipelor care trec prin teambuilding-urile noastre o aventura completa si autentica. Ca sa intelegeti implicatiile unui asemenea angajament, pentru programul ales de clientul nostru de mai sus, au fost alocati 3 traineri, 2 monitori montani, costumatie si echipament pentru traineri (toate in ton cu tematica aleasa) plus materiale adaptate la tematica programului (de exemplu, in loc de ecusoane de hartie am folosit ecusoane din sectiuni de lemn sau imagini care aratau rolul fiecarui membru in echipa). Am plecat cu 2 zile inainte pentru a verifica locatia si pentru a pregati 3 trasee diferite pentru toate cele 3 echipe, alocandu-ne cam 36-40 de ore pentru acest proiect.
Activitatile de teambuilding alese i-au provocat pe participanti sa-si schimbe stilul de gandire de la unul individual la unul centrat pe echipa (altfel nici nu aveau cum sa indeplineasca cu succes exercitiile). Pe scurt, au strabatut trasee splendide prin natura, pe alocuri presarate cu obstacole inalte de peste 2 m, fiind nevoiti, din cand in cand, sa se orienteze si sa se coordoneze fara sa vada si fara sa vorbeasca intre ei, sa puna indicii cap la cap si sa decripteze mesaje prin care formau noi instructiuni. Un factor puternic motivator a fost stimularea competitiei loiale dintre cele 3 echipe, intr-o anumita etapa a programului.
Ce nu se poate masura, nu exista?
Practic, am incercat sa transformam acest teambuilding intr-un joc de strategie „real-life” ai carui actori principali au fost oamenii… si a functionat perfect! La nivel de cunostinte acumulate, aceasta experienta inedita, folosita ca o metafora pentru viata reala, s-a dovedit foarte eficienta in imbunatatirea abilitatilor de comunicare, dezvoltarea relatiilor informale si implicit a coeziunii, precum si in eficientizarea modului de depasire a provocarilor si dezvoltare a strategiilor in echipa.
Efectele concrete si beneficiile intangibile ale teambuilding-urilor noastre pot fi masurate prin mai multe modalitati, prima fiind formularul de evaluare de la final, care contine cateva intrebari de verificare. Insa am observat ca de multe ori aceste evaluari tind sa fie destul de subiective si atunci am decis sa mai aplicam si alte instrumente, precum Sociogramele (inainte de program si la 3 luni dupa acesta), pentru a analiza modificarea relatiilor informale la nivelul grupului sau Masurarea gradului de utilitate si rentabilitate a investitiei in teambuilding care, in linii mari, leaga competentele antrenate pe parcursul programului de sarcinile specifice job-ului, iar in final masoara impactul acestora asupra productivitatii angajatilor (procesul in sine este mult mai complex).
Ultimul pas, cel de follow-up, reprezinta un program multilateral de 9 luni care are ca scop crearea unei culturi organizationaleorientate spre maximizarea performantei si cresterea nivelului de fericire a angajatilor.
Despre viitor
Cu siguranta ca, cel putin in Romania, piata programelor de teambuilding cu componenta educationala se afla intr-un stadiu incipient, dar noi estimam ca in 3-5 ani va ajunge la maturitate. Plus ca odata cu dezvoltarea „economiei de experienta”, teambuilding-urile tematice vor ajunge a fi varful de lance in dezvoltarea acestui domeniu absolut fascinant, iar cererea pentru asemenea programe va creste treptat. Echipele performante si angajatii implicati incep sa devina noul, poate chiar singurul, avantaj competitiv ce nu poate fi copiat, iar succesul companiilor va depinde de timpul lor de reactie la schimbare.
Efortul, pasiunea si energia depuse in aceste programe, precum si feedback-ul clientilor, ne demonstreaza ca suntem pe drumul cel bun.
Vlad But
Trainer & Sales Partner Azimut Teambuilding
Articol publicat integral in revista HR Manager, nr. 33, mai-iunie 2014. Va asteptam sa va abonati la revista, in format digital (e-paper) sau print.
