Acasa Staffing Quiet quitting – factorul generațional

Quiet quitting – factorul generațional

6 min citire
0
0
1,242

Vorbeam în acest articol despre factorii care duc la fenomenul quiet quitting. Dincolo de acei factori, mai este unul demn de luat în calcul când vorbim de „quiet quitting”: factorul generațional.

Daniel David, profesor de științe cognitive clinice, președintele Asociației Psihologilor din România și rectorul UBB, amintește că generația X (cei născuți între 1965 și 1980) a introdus nevoia balanței între muncă și viața personală, fenomen care a fost accentuat apoi de generația milenialilor/Y (1981-1996) și de generația Z (născuți după 1996).

Dar dacă generația „baby boomers” (1946-1964) avea o etică de tipul „ce pot face pentru organizație” și punea accentul atât pe rezultat, cât și pe etica procesului ce duce la rezultat, generația X a adus o etică de tipul „ce pot obține din organizație”, accentuând rezultatul, iar generația milenialilor a angajat o etică de tipul „ce-mi poate da organizația la nivelul valorii mele”, accentuând procesul (adesea în dauna rezultatului).

Așadar, generațiile X și (mai ales) Y, dominând deja piața muncii, o colorează cu o viziune și o practică ce încurajează „quiet quitting”, subliniază Daniel David.

ÎN ROMÂNIA, MUNCA ESTE UN MIJLOC DE EMANCIPARE

Și în România se reflectă fenomenul generațiilor descris mai sus. Doar că la noi munca are o altă semnificație, fiind un mijloc de emancipare socială. „Dacă veniturile ne ajută în procesul de emancipare, atunci suntem dedicați. Dacă nu ne ajută (și rămânem la stadiul valorilor de supraviețuire – n.red.), ducem munca la minimum necesar, spre quiet quitting”, explică Daniel David.

Concluzia rectorului UBB este susținută și de cel mai recent studiu realizat de Grupul Adecco. Intitulat „Global Workforce of The Future 2022”, acesta relevă că deși 56% dintre românii intervievați au declarat că sunt fericiți la actualul loc de muncă, suntem totuși sub media globală de 62%. Nici la nivel regional nu stăm chiar foarte bine – de exemplu, Polonia ne depășește la acest capitol (60%).

Românii se luptă cu salariile în fiecare lună şi, prin urmare, recurg la a-şi lua alte locuri de muncă. În fapt, cercetarea arată că 71% dintre angajații români care nu lucrează la birou au o sursă suplimentară de venit şi aproape un sfert dintre lucrătorii de birou au un salariu în plus de la alt job!

Și încă un aspect important în contextul „quiet quitting”: 21% dintre românii care au participat la studiu consideră că bunăstarea lor mintală s-a înrăutăţit în ultimul an.

„Granițele dintre muncă și viața personală erau trasate și înainte, dar pandemia a înclinat balanța spre partea personală. Și va fi greu de reechilibrat în sensul că sănătatea mintală (starea de bine, în general, inclusiv la locul de muncă) este un factor important pentru cel care muncește, dar scopul principal al muncii rămâne profitul, lucru neasumat însă explicit ca valoare centrală de generațiile care încep să coloreze piața muncii, cum ar fi generația Y”, punctează Daniel David.


Acest material a fost preluat din Revista HR Manager cu numărul 72.

Pentru a viziona un preview al revistei, click aici.

Pentru abonare, click aici.

Comentarii

Incarcati mai multe articole similare
Incarcati mai multe dupa Pescaru Constantin
Incarcati mai multe in Staffing

Lasă un răspuns

Verificati De asemenea

Recrutarea și managementul talentelor nu se schimbă. Se transformă

Perspective și soluții pentru companiile din ROMÂNIA Piața muncii din România este supusă …