Acasa Planeta HR Organisational Development Provocările aduse de implementarea tehnologiilor pe piața muncii și câteva posibile soluții

Provocările aduse de implementarea tehnologiilor pe piața muncii și câteva posibile soluții

19 min citire
0
0
1,329

Este indubitabil că tehnologia schimbă modul în care muncim. Iar pentru a pregăti forța de muncă a viitorului și pentru a asigura o creștere durabilă și favorabilă incluziunii, educația și formarea profesională vor trebui să se adapteze la noile modalități de lucru.

Pe măsură ce companiile și organizațiile din toate sectoarele implementează noi tehnologii – printre care se numără automatizarea și inteligența artificială –, a ne asigura că această evoluție favorizează o prosperitate echitabilă și durabilă va depinde cel mai probabil de modul în care societățile pregătesc forța de muncă a viitorului. Liderii din sectorul public și din cel privat au un rol esențial pentru a contribui la crearea de locuri de muncă suficient de bine plătite, la reducerea deficitului de competențe și la a se asigura că o creștere alimentată de tehnologie nu lasă pe nimeni în urmă. Acest subiect este explorat într-un nou raport realizat de compania de consultanță McKinsey pentru Summitul Mondial al Guvernelor din 2023.

Acesta examinează tendințele din principalele etape ale educației, de la copilăria timpurie la învățarea pe tot parcursul vieții, subliniază importanța concentrării asupra dezvoltării competențelor în toate etapele educaționale și analizează modul în care noile tehnologii și abordări îi pot ajuta să obțină performanțe atât pe angajații actuali, cât și pe studenții care vor intra pe piața muncii în curând.

Iată opt constatări importante ale raportului:

1. Milioane de angajați la nivel mondial vor fi nevoiți să-și schimbe ocupația pe măsură ce automatizarea devine din ce în ce mai prezentă. La nivel global, 50% dintre activitățile legate de muncă, care există în acest moment, pot fi automatizate. Totodată, deficitul de competențe este semnificativ.
2. Cererea de competențe sociale și emoționale, alături de competențele cognitive superioare, va crește, la fel ca și cererea de competențe digitale (de bază și avansate). Sistemele educaționale și companiile întocmesc deja o listă a viitoarelor competențe, pe care o actualizează constant, pentru a mobiliza cursanții și formatorii. Alături de competențele viitorului, va fi esențial să se concentreze pe competențele fundamentale, inclusiv pe alfabetizare și matematică de bază.
3. Upskillingul mai îndrăzneț și mai frecvent poate extinde oportunitățile de câștig. Experiența profesională reprezintă între 40% și 60% din valoarea totală a capitalului uman al unui individ, conform cercetării citate. Altfel spus, cei care și-au făcut un obicei din a-și extinde aria abilităților sunt și cei mai mobili pe piața muncii și avansează cel mai rapid din punct de vedere profesional.
4. Cererea de noi tehnologii în educație, stimulată de pandemie, este în creștere. Tehnologiile care îmbunătățesc conectivitatea, sprijină învățarea în ritmul propriu și prezintă progresele studenților sunt din ce în ce mai des implementate ca parte a unei educații „mixte“ în învățământul superior. Cu toate acestea, esența oricărui model de învățare mixtă de succes constă în combinarea celor mai bune tehnologii cu interacțiunea umană constantă – în special în primii ani de facultate.
5. Educația preșcolară este o perioadă critică pentru dezvoltarea competențelor. Fiecare dolar investit în educația timpurie de înaltă calitate produce un randament al investiției de 7 până la 10 procente pe an.
6. Învățământul gimnazial și cel liceal trebuie să acorde o atenție sporită integrării competențelor necesare pentru viitor în programele școlare și în modalitățile de predare și de implicare a elevilor. Este nevoie ca elevii să dobândească competențele de bază în primii 12 ani de școală (să fie capabili să citească și să înțeleagă un text, să cunoască operațiile de bază din matematică etc.), dar și să fie formați către dobândirea unor competențe necesare pe piața muncii a viitowrului. În aceste condiții, și profesorii au nevoie de o formare în acest sens, dar și legiuitorii trebuie să actualizeze programele și structura anului școlar.
7. Învățământul superior se orientează către o abordare de tipul „competențele primează“. Programele universitare încep să se orienteze pe aplicarea în lumea reală a competențelor dobândite, cu accent pe crearea de comunități și networking. În învățământul superior începe să apară, de asemenea, un nou sistem care pregătește studenții pentru o piață a muncii mai flexibilă.
8. Formare continuă la locul de muncă, mult timp după încheierea educației formale. Pentru a se asigura că angajații au competențele adecvate într-o piață a muncii în continuă schimbare, angajatorii ar putea recruta mai mult în funcție de abilități și mai puțin în funcție de experiențele anterioare și calificări, companiile devenind un fel de „incubatoare de talente“, adică să-și ajute oamenii să se dezvolte din punct de vedere profesional, în funcție de competențe și de nevoile actuale și viitoare ale organizației.

Reimaginarea și regândirea legăturii dintre învățare și venituri ale angajaților (actuali și viitori) și investiția în schimbările necesare pentru a oferi oamenilor posibilitatea de a dobândi competențele necesare pentru piața muncii a viitorului reprezintă o provocare pentru societate, ca întreg. Dar, lucrând împreună, liderii din sectorul public și din cel privat pot face în așa fel încât creșterea alimentată de tehnologie să devină un motor de prosperitate pentru toată lumea – și nimeni să nu fie lăsat în urmă.

Efectele implementării noilor tehnologii încep să se vadă

Potrivit raportului global „Deloitte Automation with Intelligence“ din 2022, ponderea angajaţilor ale căror roluri s-au schimbat în urma implementării soluţiilor de automatizare continuă să crească, ajungând la 34% la nivel global, comparativ cu 23% în 2020. Angajaţii cu funcţii de execuţie reprezintă categoria cu cei mai puţini susţinători, urmaţi de manageri şi liderii de echipă şi de membrii echipei de top management. Conform raportului, şase din zece organizaţii globale pun deja în practică sau intenţionează să adopte un model de dezvoltare iniţiat de către angajaţi, care încurajează utilizarea platformelor de tip low-code/no-code aprobate de IT pentru a dezvolta soluţii de automatizare de complexitate scăzută.

Raportul arată, de asemenea, că 74% dintre companii implementează soluţii de automatizare a proceselor prin robotizare, iar jumătate dintre acestea utilizează recunoaşterea optică a caracterelor. Inteligenţa artificială se află pe locul al doilea în topul tehnologiilor de care sunt interesate companiile, care este urmată de analiza şi urmărirea proceselor, apoi de monitorizarea proceselor. Reducerea costurilor este principalul beneficiu indicat de organizaţiile care adoptă soluţii de automatizare, acestea aşteptându-se la o scădere medie a costurilor de 31% în următorii trei ani, faţă de 24% în 2020.

Competențele digitale împart România în două categorii

Raportul BNR intitulat „Piața muncii din România în era digitalizării“ arată că mediul economic actual impune cunoștințe digitale de bază în cazul majorității tipurilor de locuri de muncă, iar în țara noastră – în contrast cu dezvoltarea alertă a sectorului IT&C – mai mult de jumătate din forța de muncă (54%) nu are nici măcar abilități digitale primare, comparativ cu circa 30% în Uniunea Europeană.

Așadar, avem parte de două Românii. Dar să nu uităm că acutizarea problemei calificării corespunzătoare a forței de muncă este indisolubil legată de capacitatea de adaptare a sistemului de învățământ la noile cerințe ale pieței. Ilustrative în acest sens sunt scorurile elevilor români la testele PISA, care – în pofida unei relative îmbunătățiri în intervalul 2006-2015 – continuă să se situeze mult sub media OCDE, dar și faptul că în jur de 40% dintre elevi nu au abilități de bază privind aplicarea în mod creativ a cunoștințelor științifice pe care le dețin, unul dintre cele mai ridicate procente din UE. Mai mult, există un procent foarte ridicat de tineri (21% dintre persoanele cu vârste între 15 și 29 de ani), în special cei din mediul rural și orașele mici, care nu erau implicați în anul 2016 în niciun fel de activitate (program de educație sau loc de muncă.

Vom ajunge să muncim tot mai mult cot la cot cu roboții?

Absenţa muncitorilor calificaţi este o problemă care afectează de ceva vreme companiile din Europa. Un raport recent al ONU estimează că, până în 2050, UE va pierde 91 de milioane de angajaţi, dintre care peste 2,7 milioane în România. Cele mai mari carențe sunt raportate în sectoarele producției și construcțiilor din Europa de Est, iar trei din patru companii europene au avut dificultăți în a recruta lucrători potriviți în 2019. Pentru a face față acestei schimbări demografice, soluțiile propuse includ îmbunătățirea condițiilor tehnice din școlile profesionale și universități, pentru a alinia nevoile companiilor cu abilitățile dobândite de studenți și cursanți.

De asemenea, companiile trebuie să ia în considerare faptul că salariul nu mai este un factor determinant pentru mulți tineri, ci mai degrabă atractivitatea sarcinilor lor, programul de lucru flexibil și echilibrul dintre viața profesională și personală. În plus, producătorii trebuie să investească constant în dezvoltarea și extinderea noilor tehnologii, inclusiv în automatizare, pentru a atenua efectele schimbărilor demografice și pentru a crește eficiența și fiabilitatea companiilor.

Așadar, automatizarea colaborativă poate ajuta la completarea lacunelor stringente ale forței de muncă, permițând companiilor să ofere angajaților existenți posibilitatea de a se dezvolta profesional și de a îndeplini activități mai valoroase și mai satisfăcătoare, în timp ce coboții (adică roboții care lucrează alături de oameni) pot fi livrați în câteva săptămâni și își pot schimba rolul pe măsură ce apar lipsuri în linia de producție.


Acest material a fost preluat din Revista HR Manager cu numărul 73.

Pentru a viziona un preview al revistei, click aici.

Pentru abonare, click aici.

Comentarii

Incarcati mai multe articole similare
Incarcati mai multe dupa Pescaru Constantin
Incarcati mai multe in Organisational Development

Lasă un răspuns

Verificati De asemenea

Evoluție și adaptare: cum se transformă piața muncii din România

Cu o economie dinamică în plină evoluție și schimbări sociale accelerate, piața muncii din…