Ce s-a întâmplat când societatea a trecut de la trăsuri trase de cai la automobile? Ce s-a întâmplat când producția a trecut de la munca majoritar manuală la cea industrială? Ce s-a întâmplat când Internetul a luat avânt și a revoluționat toate industriile? Ce s-a întâmplat când rețelele sociale au devenit extrem de populare? Cu toții știm în mare care au fost consecințele și implicațiile. Și cam aceleași vor fi și atunci când vom ajunge la transformarea determinată de AI. O mare diferență, însă, ar fi legată de viteza cu care are loc această transformare, care se preconizează a fi mai mare decât în trecut.
Totuși, la nivel macro, soluțiile rămân în general aceleași:
✓ Upskilling și reskilling pentru actuala forță de muncă – aici guvernele și companiile trebuie să lucreze;
✓ Educarea și pregătirea copiilor și tinerilor pentru viitor, nu pentru trecut – aici toți actorii implicați trebuie să colaboreze. Doar așa va putea avea loc o reașezare a pieței muncii și în acest mod se poate face mai repede și mai eficient.
La nivel micro, leadershipul etic este soluția. „Esența“ unui lider constă în valorile, convingerile și atitudinile sale, trăsături care îl ajută la luarea deciziilor clare și eficiente într-un timp foarte scurt. Potrivit lui Stephen R. Covey, autorul cărții „The 7 Habits of Highly Effective People“, conducerea bazată pe principii reprezintă calea spre reuşită. El susține că „adevărata putere de a conduce derivă dintr-un caracter onorabil şi din exercitarea anumitor principii şi unelte ale puterii“.
Așadar, într-o conducere eficientă, este vorba atât despre comportamentul etic (valori, trăsături), cât şi despre leadership (stil de a conduce). Leadershipul etic este crucial în contextul ascensiunii Inteligenței Artificiale, deoarece aceasta are potențialul de a crea provocări etice semnificative. De exemplu, astfel de sisteme pot fi părtinitoare sau discriminatorii și pot fi folosite pentru a invada viața privată sau pentru a încălca drepturile oamenilor.
Liderii etici pot contribui la asigurarea faptului că AI este dezvoltată și utilizată într-un mod responsabil și etic, promovând transparența, responsabilitatea și corectitudinea în sistemele și aplicațiile AI. Aceștia pot contribui, de asemenea, la crearea unei culturi de conștientizare și responsabilitate etică în rândul echipelor și organizațiilor lor. Conducând printr-un comportament etic, liderii pot promova încrederea, credibilitatea și respectul în echipele lor, lucruri esențiale pentru succesul în lumea complexă și interconectată de astăzi.
DE CE CHATGPT NU POATE DEVENI (ÎNCĂ) UN INSTRUMENT PENTRU AFACERI
Neil Jackson face parte din echipa specializată HURST Digital, care ajută companiile să-și îmbunătățească performanța și eficiența prin valorificarea tehnologiei. El a făcut o analiză a modului în care funcționează în prezent ChatGPT precum și în ceea ce privește potențialul impact în mediul de business. El susține că, deși este un pas mare în direcția în care putem comunica cu AI și este o introducere amuzantă în aplicarea tehnologiei bazate pe chat, nu este încă suficient de dezvoltat sau specializat pentru a fi o unealtă complet funcțională pentru afaceri. Asta pentru că are unele limitări importante. Căci o Inteligență Artificială este la fel de bună ca modelul pe care este construită și datele pe care a fost antrenată sau la care are acces, care pot fi imperfecte. Din acest motiv, răspunsurile generate trebuie validate dacă vor fi folosite.
Ba mai mult, dacă accesul la informațiile de pe Internet va fi extins, atunci s-ar putea să nu fie capabil să distingă faptele de ficțiune. Cu toate acestea, asta nu înseamnă că ChatGPT nu merită explorat. Mai ales că, în viitor, va deveni din ce în ce mai bun pe măsură ce setul său de date este rafinat și extins, și puterea sa de procesare este crescută. Iar comunitatea mare de utilizatori și investițiile consistente i-ar putea spori capabilitățile și acuratețea.
Neil Jackson îi mai punctează o vulnerabilitate: crearea de conținut este prea generală în prezent. Dar poate fi un bun stimulent în anumite cazuri, de exemplu, atunci când cauți câteva subiecte de discuție pentru o prezentare și îl poți modela pentru a dezvolta anumite teme. Așadar, poate fi util pe partea de research și pentru a obține un punct de pornire ori o primă ciornă. Însă având în vedere că nu este încă adaptat pentru afaceri, nu îți poate spune unde poți face îmbunătățiri specifice și adaptate cerințelor companiei tale. Dar poate analiza rapid volume mari de date și găsi moduri noi de a prezenta informațiile solicitate, însă nu gândește pentru sine, deoarece totul se bazează pe setul său de date. ChatGPT nu are capacitatea de a înțelege nuanțele. Îi lipsește experiența umană a ceea ce funcționează sau nu într-o anumită afacere. Dar, odată ce acesta poate fi antrenat pe datele unice ale unei companii, Neil Jackson crede că va deveni mai eficient pentru mediul de business: „Va fi capabil să ajute la automatizarea proceselor, interogarea datelor cu limbaj natural, precum și la gestionarea relației directe cu clienții și furnizorii. Cu toate acestea, acest lucru va necesita o pregătire bună și extrem de sigură a datelor companiei“.
INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ – PENTRU UNII, MUMĂ, PENTRU ALȚII, CIUMĂ?
O analiză realizată de Shamika N. Sirimanne, directorul Diviziei de Tehnologie și Logistică din cadrul Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), arată că țări dezvoltate și bogate au cel mai mare potențial de a beneficia de pe urma acestor tehnologii de Inteligență Artificială, având în vedere că se situează peste medie în ceea ce privește disponibilitatea forței de muncă înalt calificate și viteza Internetului, ca indicator al calității infrastructurii digitale (a se vedea graficul). Însă țările în curs de dezvoltare și cele sărace se află la polul opus în ceea ce privește ocaziile de a profita de aceste tehnologii. La urma urmei, țările în curs de dezvoltare trebuie să se pregătească pentru a beneficia de AI prin promovarea utilizării, adoptării, adaptării și dezvoltării acestei tehnologii.
Nu există o strategie universală privind modul în care acest lucru ar putea fi realizat. Dar, în general, este nevoie de acțiuni în patru domenii principale. În primul rând, angajații trebuie să fie pregătiți pentru munca specifică secolului XXI. Acest lucru înseamnă dezvoltarea competențelor digitale, crearea și consolidarea competențelor complementare, cum ar fi rezolvarea problemelor complexe, gândirea critică și creativitatea. În al doilea rând, trebuie să avem grijă de cei care vor avea de pierdut în tranziția către noile forme de muncă.
Programele de recalificare ar trebui să facă parte din politicile și programele guvernamentale pentru a aborda pierderea locurilor de muncă din cauza noilor tehnologii. Inițiativele de învățare pe tot parcursul vieții, care implică formarea și recalificarea angajaților, sunt din ce în ce mai mult responsabilitatea comună a guvernelor, a angajatorilor și a angajaților.
În al treilea rând, trebuie să promovăm incluziunea și să împărțim pe scară largă beneficiile acestei tehnologii. În acest scop, trebuie să promovăm o abordare deschisă a inovării în domeniul AI, în care contribuțiile, metodele și rezultatele inovării sunt împărtășite în mod deschis cu diferite persoane care le-ar putea utiliza pentru a continua inovarea. Nu în ultimul rând, impactul tehnologiilor de frontieră va fi resimțit de toți, dar nu toți participă în mod egal la definirea căii pe care o vor urma tehnologiile de frontieră precum AI. Este esențială stabilirea cadrelor și a reglementărilor etice pentru aceste tehnologii.
La final, vă invit la reflecție printr-un proverb african: „Cunoașterea fără înțelepciune este ca apa în nisip.“
Acest material a fost preluat din Revista HR Manager cu numărul 73.
Pentru a viziona un preview al revistei, click aici.
Pentru abonare, click aici.
