Acasa Editorial Între curiozitate și intenția de a scăpa basma curată

Între curiozitate și intenția de a scăpa basma curată

33 min citire
0
0
507

În primă fază, unii utilizatorii au fost surprinși de răspunsurile sale detaliate şi articulate în multe domenii de cunoaştere, dar și de modul în care generează răspunsurile. Alții s-au distrat generând poezii, glume și bancuri. Sau l-au pus la încercare cu chestiuni dificile ori i-au pus întrebăricapcană. Dar nu a trecut mult timp până când lumea a început să-i înțeleagă limitările, să-i observe erorile și să se gândească la implicațiile adoptării unei astfel de tehnologii la scară largă.

„ChatGPT este incredibil de limitat, dar suficient de bun la unele lucruri pentru a crea o impresie înșelătoare de măreție“, a ținut să precizeze directorul general al OpenAI, Sam Altman, în luna decembrie a anului trecut, într-o postare pe Twitter. El a adăugat că „este o greșeală să te bazezi pe el pentru ceva important în acest moment. Asta pentru că este doar o avanpremieră a progresului; mai sunt multe lucruri de îmbunătățit“.

Așadar, însuși creatorul acestui instrument ne-a sfătuit să nu îi acordăm mai multă încredere decât merită și să nu-l folosim ca și când ar cunoaște totul și ar fi capabil de tot ce îi cerem noi să facă. Însă unii utilizatori au testat apele atât de mult încât au început să le tulbure. Să dau câteva exemple. Deși ChatGPT poate fi util în mediul academic pentru a face documentare și a descoperi ce s-a mai publicat pe tema aleasă, au existat persoane care l-au folosit efectiv pentru a-și scrie o lucrare științifică. În mod similar, ChatGPT poate face rezumatul unui roman, scrie texte argumentative și comentarii literare. Ori rezolvă teme la diverse materii în locul elevilor.

Inevitabil, au existat și primele consecințe. Diverse instituții de învățământ superior au interzis utilizarea ChatGPT pentru a preveni frauda academică, inclusiv Institutul Politehnic din Paris, iar numeroase publicații științifice le-au interzis cercetătorilor să-l listeze pe post de coautor. În Australia, opt universități și-au anunțat intenția de a-și modifica examenele (vor folosi mai mult hârtia și pixul în locul laptopurilor și computerelor) și de a considera folosirea Inteligenței Artificiale de către studenți drept o formă de fraudă. În plus, școlile publice din New York au restricționat accesul la ChatGPT pe rețelele și terminalele lor informatice.

„Deși ChatGPT este o inovație importantă, nu este mai importantă decât calculatoarele sau programele de editare a textelor, care au devenit obișnuite în școli. ChatGPT poate fi util pentru a crea o primă schiță atunci când ești în fața unei foi goale de hârtie, dar ulterior trebuie să scrii propriul text și să îi dai un stil personal“, consideră Antonio Casilli, profesor la Institutul Politehnic din Paris și autorul cărții „En attendant les robots“ („Așteptându-i pe roboți“), publicată de editura Seuil. Nu e de mirare că au apărut deja pe Amazon și primele cărți scrise în totalitate cu ajutorul acestui software (unele fiind chiar ilustrate cu ajutorul altor aplicații de AI). Acest trend a luat așa de repede atât de mult avânt încât editura Clarkesworld, care deține una dintre cele mai prestigioase reviste de nuvele SF din SUA, a anunțat că nu va mai accepta texte spre publicare de la autori debutanţi după ce s-a confruntat cu o avalanșă de materiale care erau scrise de fapt de programe de Inteligență Artificială precum ChatGPT.

DAR CUM S-A AJUNS ÎN ASTFEL DE SITUAȚII?

În primul rând, un program de acest gen este antrenat pe niște date preexistente și încă nu este capabil să ofere răspunsuri și abordări unice, adesea folosind informații din alte părți, uneori luate ca atare. Iar alteori conexiunile pe care le face nu sunt tocmai potrivite. Sau oferă răspunsuri total greșite. Să luăm exemplul publicației online CNET.com, care a scris și publicat articole despre finanțe cu ajutorul unui program similar cu ChatGPT. Însă a renunțat la acest test din cauza suspiciunilor de plagiat și a numeroaselor erori factuale din articole. Dar de ce unii oameni au încercat să „păcălească sistemul“ folosind un astfel de instrument? „Încercarea moarte n-are“, spune o zicală din popor. Poate că au vrut să-i testeze capabilitățile, poate au sperat că nimeni nu se va prinde, poate au dorit să afle cât de departe se poate merge în anumite domenii cu generarea de texte sau poate au vrut să tragă niște semnale de alarmă. Motivele pot fi numeroase. Dar mai importante sunt implicațiile posibile.

CONCURENȚĂ SERIOASĂ PENTRU MOTOARELE DE CĂUTARE ȘI PRESIUNE SUPLIMENTARĂ PENTRU COMPANIILE TEHNOLOGICE

De la începutul anului și până la finalul lunii februarie, 428 de companii tech concediaseră peste 120.000 de angajați la nivel global, arată datele compilate de portalul Layoffs.fyi. Inclusiv companii mari precum Amazon, Spotify, Twitter, Meta și Alphabet au renunțat la sute sau chiar mii de angajați. Acest trend vine pe fondul contextului socio-economic actual și al rezultatelor financiare mai slabe decât cele prognozate. Coincidență – sau nu? –, veștile au venit după lansarea ChatGPT. Și, mai mult de-atât, Microsoft și Google s-au grăbit să demonstreze cum plănuiesc să integreze Inteligența Artificială în propriile produse. Asta pentru că instrumentele de acest gen pot reprezenta amenințări serioase la motoarele de căutare așa cum le știm acum. Motivul? Ai putea avea într-un singur loc informațiile de care ai nevoie, în cadrul unei simulări de discuții și poți pune întrebări suplimentare ori cere schimbări, în urma cărora primești sugestii adaptate în câteva secunde.

Microsoft a anunţat o nouă investiţie multianuală, de mai multe miliarde de dolari, în compania OpenAI, cea care a dezvoltat ChatGPT. Apoi, a explicat că folosește tehnologia care se află la baza acestui chatbot pentru a îmbunătăți motorul său de căutare Bing și browserul web Edge. Compania a transmis că va ajuta utilizatorii să-și rafineze căutările mai ușor, va oferi rezultate mai relevante și actualizate și va face optimizarea cumpărăturilor.

De asemenea, noul aspect al motorului de căutare Bing ar urma să fie disponibil public în curând, iar utilizatorii se pot înscrie și pe o listă de așteptare pentru accesul imediat. Doar că un jurnalist de la „The New York Times“ a testat versiunea cu AI a Bing – iar acesta i-a declarat dragostea. Adică, cel puțin în acest moment, tehnologia are în continuare mari limitări. Dar, chiar și așa, Microsoft pare să fie în fruntea investițiilor în acest domeniu.

În replică, Google s-a grăbit să țină o conferință în care să prezinte un nou chatbot, numit Bard, alimentat tot de AI, care însă a generat o eroare în timpul prezentării. Sundar Pichai, CEO-ul Google, a spus că tehnologia din spatele lui Bard va fi integrată în motorul său de căutare și că va intra în teste intensive foarte curând. Chiar dacă compania a pierdut din capitalizarea pe bursă din cauza erorii din timpul prezentării, este vorba de fapt de o cursă pe termen lung. Experţii au avertizat însă că modelele de limbaj mari, care stau la baza lui Bard şi ChatGPT, sunt predispuse la erori din cauza modului în care sunt construite. Aceste modele sunt alimentate cu seturi de date care conţin miliarde de cuvinte şi antrenează AI să genereze răspunsuri plauzibile la interogări.

Funcţionând într-un mod asemănător cu textul predictiv, ele construiesc un model pentru a prezice cel mai probabil cuvânt sau propoziţie care să urmeze după interogarea utilizatorului. În esență, ChatGPT este un predictor de fraze, după cum punctează dr. Andrew Rogoyski de la Institutul pentru Inteligenţa Artificială Centrată pe Oameni de la Universitatea din Surrey. Acesta explică faptul că ChatGPT este un sistem care a memorat un miliard de cărţi, astfel încât să poată ghici ce vine după întrebarea pe care i-o adresezi. Tot ceea ce spune este, în esenţă, o reutilizare a unor idei exprimate anterior de un om. Dar există sisteme AI mult mai inteligente şi mai utile care operează roboţi, diagnostichează boli sau conduc maşini.

Cu toate acestea, interesul fenomenal pentru ChatGPT, care a adunat peste 100 de milioane de utilizatori în două luni, arată un apetit puternic din partea publicului pentru o experienţă de căutare pe Internet îmbunătăţită prin AI. Fanii chatbotului au lăudat capacitatea sa de a rezuma documente, de a îmbunătăţi stilul de scriere şi de a scrie linii de cod (printre multe alte lucruri). Și, dacă stăm să analizăm, și oamenii fac greșeli. Iar alteori, suntem nevoiți să navigăm printre multe căutări pe Google ca să ajungem la informația de care avem nevoie. În plus, pe Internet este necesar să știi care sunt sursele oficiale și cele de încredere și cum să-ți filtrezi conținutul astfel încât să fie relevant și corect. Așa că ar fi cel mai bine să ne limităm drastic așteptările referitoare la interacțiunea cu astfel de chatboți. Cel puțin deocamdată.

ÎNTREBAREA DE UN MILION DE PUNCTE: CUM NE POT AFECTA MUNCA ASTFEL DE EXEMPLE DE INTELIGENȚĂ ARTIFICIALĂ?

Pe scurt, răspunsul este: în multe moduri, dar nu în modurile în care poate ne gândim. Adică ChatGPT nu va înlocui începând de mâine majoritatea copywriterilor, jurnaliștilor, profesorilor ori a altora. Nu ne va înlocui pur și simplu. Lucrurile nu stau chiar așa. Însă adevărul este că tehnologiile de AI au potențialul de a ne transforma munca. Doar că situația este destul de complexă. În primul rând, tot va fi nevoie de inovare, de conținut nou, de strategii adaptate schimbărilor, de continuare a cercetărilor și de explorare – nu putem folosi aceleași lucruri la nesfârșit.

De exemplu, dacă tot conținutul pentru reclame va fi creat de AI, atunci acest lucru se va vedea în timp – avem nevoie de amprenta umană, de storytelling, de perspective personale și de o abordare specific umană a problemelor complexe. Noi avem o capacitate inegalabilă (încă) de a vedea imaginea de ansamblu și de a interpreta particularitățile într-o modalitate inaccesibilă tehnologiei, oricât de avansată ar fi aceasta.

În plus, până și seturile de date în baza cărora se face antrenarea AIurilor trebuie actualizate, îmbunătățite și dezvoltate. Însă poate „înlocuirea“ chestiunilor generale, repetitive sau a lucrului cu date (până la un punct) va scoate în evidență și mai mult nevoia de umanitate în activitățile pe care le desfășurăm. De exemplu, într-o redacție de știri, poate că folosirea lui ChatGPT va ajuta pe viitor la documentare și la colectarea mai rapidă de informații de background. Poate că vor dispărea știrile de tip „conservă“ (pe subiecte generale, care nu sunt la zi și care generează trafic în timp), mai ales odată cu integrarea AI în motoarele de căutare. Dar ChatGPT nu are capacitatea de a scrie un reportaj valoros, care să stârnească emoții. Nu are nici capacitatea de a emite o opinie așa cum o face un om, de a concepe un articol-portret, de a exprima concluzii sau cazuri de bune practici din experiența personală ori profesională, de a lua interviuri într-o manieră în care jurnalistul să conecteze invitatul cu audiența, de a obține informații de pe teren, de a face anchete. Poate așa jurnaliștii se pot axa în sfârșit pe storytelling și pe a obține lucruri cu adevărat folositoare și interesante pentru oameni. Poate că ne va duce în sfârșit mai aproape de esența acestei meserii: să scriem despre oameni, pentru oameni, cu mai mult suflet și cu interesul cititorului în prim-plan.

Poate fi și cazul sistemului de învățământ; poate că în sfârșit ne va elibera de povara învățării pe de rost a unor lucruri și ne vom axa pe alte lucruri mai importante pe care e nevoie ca micii copii și adolescenții să le deprindă, precum gândirea critică, inteligența emoțională, social skills, aplicarea în viața reală a cunoștințelor acumulate și adaptate realității în care trăim, storytelling. Poate chiar să învățăm cum să învățăm – în loc de ce să învățăm. Și să nu uităm de educația sanitară, cibernetică, financiară și cea legislativă. Și multe altele care acum cam sunt ignorate. De asemenea, am putea realiza și o actualizare a hard skill-urilor necesare pentru a face față unui viitor ultratehnologizat.

TRĂSĂTURILE LEADERSHIPULUI ETIC SUNT: EMPATIE, ONESTITATE, INTEGRITATE, TRANSPARENȚĂ, RESPONSABILITATE, RESPECT, CURAJ ȘI VIZIUNE.

Omul, în toată ființa sa, nu poate fi înlocuit de tehnologie. Și avansul cunoștințelor și aptitudinilor sale ar trebui, de fapt, să fie potențat de tehnologie. Mă uitam de curând la un documentar despre piramidele din Egipt în care echipa de cercetători folosea o tehnologie de cartografiere a spațiului și de reproducere a hieroglifelor folosind, printre altele, drone și modele 3D. Acestea i-au ajutat să acceseze aceste informații de oriunde în lume și ori de câte ori aveau nevoie – nu doar de la fața locului. Adică și-au pus piramida în laptop! Așa au reușit să avanseze mai repede cu studiul și să ajungă pe parcursul unor luni la descoperiri și concluzii care altfel ar fi durat ani sau poate chiar decenii. Ori poate nu ar fi reușit deloc să le mai aprofundeze și ar fi rămas în continuare niște mistere.

Arheologii aceia nu erau supărați că puteau să le analizeze doar la fața locului sau că nu mai copiau fiecare hieroglifă în parte, ci erau încântați că le pot studia mai în profunzime oriunde, oricând, din diverse unghiuri și folosind diverse perspective! Ba chiar puteau să acceseze și alte scrieri și să le compare între ele. Așa au scăpat de o treabă laborioasă, care le lua mult timp, reușind să se concentreze pe ceea ce era cu adevărat important: descifrarea hieroglifelor, interpretarea acestora și punerea lor într-un context social și istoric! Și să nu uităm de medicină.

Utilizarea tehnologiilor pe bază de AI în medicină poate ajuta medicii și personalul medical să-și facă treaba mai eficient în mai multe moduri, printre care se numără:

✓ Diagnosticarea rapidă și precisă. Sistemele de AI pot ajuta medicii să identifice semne subtile ale unei boli sau ale unei afecțiuni medicale și să ofere un diagnostic rapid și precis, astfel încât tratamentul să poată fi început cât mai curând posibil. Acest lucru poate reduce durata de internare a pacienților și poate îmbunătăți șansele de recuperare.

✓ Personalizarea tratamentului. Utilizarea tehnologiilor pe bază de AI poate ajuta la identificarea celor mai bune tratamente pentru pacienți, în funcție de caracteristicile lor individuale. Acest lucru poate crește eficacitatea tratamentului și poate reduce efectele secundare.

✓ Reducerea erorilor medicale. Sistemele de AI pot ajuta la reducerea erorilor medicale prin detectarea semnelor subtile ale unei boli sau ale unei afecțiuni medicale, sau prin ghidarea medicilor în timpul intervențiilor chirurgicale.

✓ Îmbunătățirea îngrijirii pacienților. Utilizarea tehnologiilor pe bază de AI poate ajuta la îmbunătățirea îngrijirii pacienților prin monitorizarea lor în timp real și prin identificarea schimbărilor semnificative în starea lor de sănătate.

✓ Optimizarea resurselor medicale. Utilizarea tehnologiilor pe bază de AI poate ajuta la optimizarea resurselor medicale prin planificarea intervențiilor chirurgicale și a altor proceduri medicale, prin identificarea pacienților cu risc crescut de complicații sau prin evaluarea eficacității tratamentului în funcție de costuri.

AI mai este folosită și în alte domenii, cu o mare rată de succes, printre care se numără cel logistic, auto și securitate cibernetică. Da, încă poate duce la erori, dar un mare avantaj este cel al procesării rapide a unor cantități enorme de date, identificarea unor aspecte specifice și chiar oferirea de soluții adaptate. Evident că oamenii se află în continuare în „spate“ prin furnizarea de informații și antrenarea AI-urilor, precum și în „față“ prin luarea deciziilor în funcție de informațiile și concluziile primite, dar și prin supervizarea activității. Și, mai mult de-atât, ne poate degreva de acele sarcini consumatoare de timp și energie care pot fi făcute cu lejeritate și mai rapid de anumite software-uri pentru a ne putea axa mult mai mult și mai bine pe acele lucruri care chiar au nevoie de amprenta umană și de abilitățile noastre unice, care ne diferențiază de mașini și mașinării.

Așadar, instrumente precum ChatGPT ne-ar putea transforma jobul așa cum îl știm acum, dar ne-ar putea ajuta să ne ocupăm mai mult de esența jobului nostru și de a ne pune mai bine în valoare priceperea. În plus, mai mult ca sigur, va debloca oportunități și mai interesante pentru dezvoltarea noastră profesională. Dar există și reversul medaliei…

Orice revoluție duce la dispariția unor joburi, dar și la apariția unora noi – problema este durata acestei reașezări pe piața muncii.


Acest material a fost preluat din Revista HR Manager cu numărul 73.

Pentru a viziona un preview al revistei, click aici.

Pentru abonare, click aici.

Comentarii

Incarcati mai multe articole similare
Incarcati mai multe dupa Pescaru Constantin
Incarcati mai multe in Editorial

Lasă un răspuns

Verificati De asemenea

Provocările aduse de implementarea tehnologiilor pe piața muncii și câteva posibile soluții

Este indubitabil că tehnologia schimbă modul în care muncim. Iar pentru a pregăti forța de…