„Un lider bun are nevoie de adepți buni, iar liderii mari fac mai mulți lideri” – Tom Peters. Au existat progrese rapide în era globalizării și industrializării în ultimii câțiva ani, ceea ce a dat naștere la diferite teorii și modele de leadership și a condus la aproape un deceniu de argumente continue asupra teoriilor contemporane ale leadershipului, recomandând extinderea abordării stilurilor de conducere.
În ultimele două decenii, diverși practicieni, savanți, cercetători au criticat aceste stiluri de conducere pentru că sunt prea masculine bazate pe practicile de lucru occidentale sau neadecvate pentru practicile moderne, dând naștere unei dezbateri asupra stilurilor de conducere urmate în lumea contemporană (Drath și al., 2008).
Lumea actuală crește rapid într-o economie bazată pe cunoaștere, dar sistemele de management și conducere se bazează încă pe modelele bazate pe epoca industrială. Drucker (1998) a afirmat că majoritatea modelelor de leadership existente, având 50 de ani (aprox.), au supraviețuit timpului lor. Pe de altă parte, colaborarea teoriei tranzacționale cu teoria transformării moderne a fost sugerată de Bass (1999). Mai târziu, Uhl-Bien (2001) s-a concentrat asupra importanței interacțiunilor de rețea și afirmă că viața complexă a organizației de astăzi cere mai mult de la conducerea acesteia față de modul în care se reflectă scopul organizației. În industria de astăzi în schimbare rapidă, ar trebui creat un model complet nou pentru a sprijini conducerea modernă (Manville & Ober 2003), care îi va ajuta să facă față lumii în schimbare.
Despre Leadership contemporan într-o societate pseudo-modernă au discutat Prof. dr. Bogdan Voicu – Sociolog, cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii din cadrul Academiei Române, și Diana Voicu, Senior Consultant Learning Architect MMM Consulting în cadrul evenimentului LEADERSHIP RESET, organizat de Revista CARIERE în parteneriat cu MMM Consulting.
Invitații noștri au ținut o prelegere despre pseudo-modernismul românesc în cheia celor trei aspecte definitorii ale sale:
- Implicarea în viața publică și socială la cote foarte scăzute față de media europeană;
- Tendințele conservatoare ale societății românești;
- Lipsa de încredere în instituții și în oameni.
Pentru a vizualiza dialogul dintre invitații noștri click aici.
Pentru înregistrarea întregului eveniment, accesați pagina oficială.
