Dezvoltarea Durabilă a devenit o temă tot mai importantă, pentru fiecare dintre noi, de la consumatori, la autorități sau companii. Dintre cele din urmă, tot mai multe au finanțat și dezvoltat programe și proiecte prin care susțin ideea de sustenabilitate ca mod de viață și de business – ceea ce implică folosirea rațională a resurselor, protejarea ecosistemelor sau implementarea unor tehnici și tehnologii care să reducă amprenta de carbon, dar și colaborări cu societatea civilă.
Tranziția către sustenabilitate este și în centrul strategiei ING Bank, ceea ce explică inclusiv înființarea unui board de sustenabilitate. Despre acest aspect am discutat cu Alexandra Maier, Sustainability Manager ING România.
De ce s-a considerat necesară această decizie? Cum este compus boardul de sustenabilitate și ce departamente sunt incluse? Care e misiunea lui (lor)?
Boardul de sustenabilitate a venit ca o necesitate și cred că mai mult de atât, ca un semn al maturității ariei. Programele sociale au devenit tot mai complexe și au alături tot mai multe inițiative din zona de business.
În acest sens, am început 2021 cu un nou model de guvernanță în sustenabilitate, ce implică, în primul rând, 11 specialiști din diferite arii de business, colegi implicați în cauze sociale sau lideri informali. Contează mai mult tipologia și dorința de implicare a acestora, dincolo de expertiză. În acest moment, boardul de sustenabilitate are reprezentanți din cele 3 linii de business (Wholesale Banking, Retail Banking și Business Banking), IT, Reprezentanții angajaților și Operațiuni. Ei formează nucleul boardului. Lor li se alătură colegii care accesează Orange Seat (fiecare întâlnire poate avea un coleg invitat, care primește acest “orange seat”) și reprezentanți din managementul băncii care au rol de consultanță și de validare a deciziilor.
În ceea ce privește rolul boardului, în primul rând e important să funcționeze ca un liant între diferite inițiative și echipe. Eu îi numesc catalizatori. Apoi, ei sunt cei pe care mă bazez pentru a duce mai departe inițiative de voluntariat și vești din proiectele sociale. Nu în ultimul rând, pentru că fiecare se implică măcar într-un program social dintre cele construite sau susținute de banca noastră, împreună discutăm și stabilim investițiile sociale anuale.
Cum formezi, concret, specialiștii de business în aria de sustenabilitate? Cum se materializează această formare?
În primul rând, prin a le oferi o variantă serioasă de implicare. Am învățat că un profesionist va fi întotdeauna interesat să aprofundeze o temă conexă specialității lui, cum e sustenabilitatea pentru cei mai mulți. Asta doar dacă are o variantă coerentă, prin care își poate forma măcar o idee despre cum i-ar putea îmbunătăți munca de zi cu zi.
Un astfel de exemplu pentru noi a fost anul acesta Sustainability Boost Programme. Un program de training și incubare de idei în care s-au alăturat 30 de colegi ce au lucrat la dezvoltarea unor idei pe care mai apoi le-au dus mai departe în echipele lor și le-au transformat în realitate. Așa a apărut spre exemplu creditul verde pentru mașini electrice și hybrid.
Cum și până unde se poate implica o bancă în creșterea unor ințiative de afaceri sustenabile? Dar dincolo de soluțiile bancare?
Implicarea depinde de gradul de maturitate a afacerii și de expertiza noastră. Spre exemplu, pentru afacerile mari, corporate, banca are o structură de finanțare sustenabilă. Astfel, lucrăm la un format care să fie în linie cu obiectivele de sustenabilitate, dar și mai avantajos din punct de vedere financiar pentru clienți. Pentru afacerile mici, experiența cu Impact Hub pentru Startarium ne-a arătat cât de important e să ai la îndemână informații utile și un specialist care să te poată îndruma. De aceea, ne concentrăm eforturile în zona educațională. Chiar recent am lansat o nouă componentă, Startarium4Good.
Cum contribuie efectiv banca în care activați la realizarea acestui deziderat – un mediu sănătos? Ce face concret pentru clienții ei astfel încât să-i susțină în dezvoltarea unor businessuri menite a diminua efectele schimbărilor climatice? Dar pentru a îmbunătăți viața comunităților în care activează? Și nu în ultimul rând, pe plan intern, cum puneți în practică ideea de sustenabilitate?
Întotdeauna stabilim acțiunile concrete în funcție de impactul pe care îl avem sau pe care l-am putea determina. Pentru o bancă, cel mai mare impact e prin prisma finanțărilor pe care le acordă clienților. De aceea, începând cu 2018, colegii mei aplică Metodologia Terra, o abordare științifică, adaptată pe sectoare din industrie, ce are rolul de a asigura tranziția portofoliului de credite în linie cu obiectivele acordului de la Paris. Așadar, pentru fiecare finanțare verde acordată unui client corporate în spate e un întreg proces prin care ambele părți au în minte progresul, așa încât acea investiție să sprijine evoluția companiei într-un mod sustenabil.
Pentru clienții persoane fizice încercăm să aducem cât mai multe opțiuni prin care alegerile sustenabile să fie la îndemână, cum sunt creditul pentru mașini electrice sau cardurile virtuale.
Apoi, ne uităm la amprenta proprie de carbon. La fiecare 6 luni măsurăm indicatori aferenți consumului de deșeuri, transporturilor, energiei consumate sau de eficiență energetică a clădirilor în care ne desfășurăm activitatea. Așa am ajuns să optăm pentru o clădire de birouri certificată BREEAM Outstanding ce folosește 100% energie verde sau la eliminarea completă a paharelor si recipientelor din plastic.
În ceea ce privește implicarea în comunitate, a fost foarte important pentru noi să începem parteneriatele sociale abia după ce inițiativele din business ating un anumit grad de maturitate. Pentru că așa cum spuneam, acolo e impactul nostru major. Din perspectivă socială, alături de Fundația Comunitară București construim Platforma de mediu pentru București prin care ne propunem ca dincolo de finanțări pentru proiecte sociale să oferim o imagine clară despre problemele și soluțiile din principalele domenii de mediu și să creăm parteneriate cu societatea civilă, autorități și alte companii.
Recent, cu ajutorul clienților noștri am derulat o campanie de strângere de fonduri pentru Fundația Conservation Carpathia și modelul lor prin care vor să transforme sud-estul Munților Făgăraș într-un parc național de talie mondială.
Care sunt cele mai importante proiecte/programe CSR pe care le derulați?
Investițiile sociale (programele CSR) sunt parte din abordarea de sustenabilitate, astfel că vizează cauze de sănătate financiară și mediu.
În sănătate financiară am construit în ultimii cinci ani două programe cu mare impact, Startarium și Banometru. Startarium.ro e cea mai complexă platformă educațională pentru antreprenori la început de drum, fondată alături de Impact Hub, în timp ce prin Banometru oferim un ghid (coaching financiar) în adevăratul sens al cuvântului pentru cei care vor să depășească un moment financiar dificil sau să își îmbunătățească relația cu banii.
Dacă aceste două programe adresează sănătatea financiară pentru antreprenori la început de drum și persoane care vor să aibă o relație echilibrată cu finanțele proprii, parteneriatele cu Code4Romania și Galantom contribuie pentru sănătatea financiară a societății civile.
Cum răspund angajații dumneavoastră acestor provocări de susținere a mediului și comunităților?
Cum menționam anterior, poate cel mai important e modul în care ne adaptăm fiecare munca de zi cu zi astfel încât dincolo de cuvinte mari, să progresăm și chiar să construim o bancă mai sustenabilă.
Însă în final, e despre alegeri personale și implicare individuală, de aceea ținem foarte mult să aducem prin activitățile de voluntariat sau comunicare de sustenabilitate exemple de practici responsabile pentru acasă sau opțiuni de implicare pentru organizații caritabile. Un astfel de exemplu e programul de granturi „Adoptă un proiect”, o inițiativă anuală în care colegii voluntari propun pentru finanțare ONG-uri în care s-au implicat sau se implică. Selecția e făcută exclusiv în baza votului angajaților, în urma unei veritabile campanii interne de promovare în care colegii află despre probleme sociale, soluții pentru acestea (proiecte realizate de ONG-uri) și moduri în care se pot implica pentru a contribui la rezolvarea lor.
Pe linie CSR, care sunt planurile pentru viitorul an?
Rămânem cel puțin la fel de aproape de societatea civilă ca până acum, continuăm să dezvoltăm programele sociale relevante lansate în ultimii ani, dar poate mai mult ca oricând, primează pentru noi agenda de sustenabilitate.
