Acasa Performance De ce nu fac zebrele ulcer pe fond de stres?

De ce nu fac zebrele ulcer pe fond de stres?

7 min citire
0
0
711

de Atena Enea

„De ce nu fac zebrele ulcer pe fond de stres?”, este întrebarea la care Enrico Banchi, keynote speaker, managing partner Scuola di Palo  Alto din Milano a răspuns la conferinţa organizată de Profiles International “HR Development&Transformation”, la Braşov.  Pentru că zebrele acţionează conform principiului SAS – Start, Acţiune, Stop. Iau startul atunci când simt că viaţa le este pusă în pericol, aleargă acţionând astfel pentru a se salva şi se opresc când pericolul se îndepărtează. Banchi explică astfel stresul din perspectiva neuroştiinţei. El este trainer recunoscut la nivel mondial în domeniul strategiei de business și al managementului.

„Stresul îi afectează pe oamenii care nu acţionează după principiul SAS, pentru că nu gândesc ca o zebră”, afirmă Enrico Banchi, explicând că oamenii se stresează doar la gândul stresului, la apropierea unui eveniment dificil şi nu doar în timpul evenimentului. Odată încheiat acel eveniment, omul rămâne conectat şi stresat în continuare, spre deosebire de zebre, care se relaxează după ce pericolul a trecut. Iar femeile sunt mai stresate decât bărbaţii şi gândesc mai mult, întorcând situaţia pe toate părţile.

„Adevăratele probleme sunt rănile fizice, restul nu sunt probleme”, conchide Enrico Banch, care este de părere că pentru a reduce stresul este necesar să mâncăm sănătos, să facem sport şi  să dormim sănătos.

„Deseori ne trezim în timpul nopţii şi ne îngrijorăm de probemele pe care le avem acasă sau în munca noastră. Este un stress inutil, ” explică Enrico Banch. Soluţia lui Banch este autocontrolul şi aplicarea principiului SAS.

Managementul stresului este abilitatea individului de a face faţă presiunilor de zi cu zi. Astfel urmărim să identificăm cauzele acestor presiuni şi apoi să reducem reacţia prelungită a corpului la factorii interni sau externi cauzatori de stres, prin aplicarea unor tehnici specifice.

Indiferent de ceea ce facem experimentăm deseori stresul. Un studiu recent desfăşurat de către Reader’s Digest în 15 ţări europene a demonstrat că, în momentul de faţă, românii au „reuşit” o contra-performanţă spectaculoasă: suntem pe primul loc în Europa la nivelul de stres perceput: 52% dintre români consideră că stresul este cea mai mare problemă de sănătate, în raport cu media europeană care este de 33%. Stresul susţinut cauzează oboseală, căderea părului, insomnii, hipertensiune şi afecţiuni ale inimii, scăderea sistemului imunitar, obezitate, disfuncţii sexuale, etc.

Până la o anumită limită, stresul este necesar activităţii noastre, cum ar fi, de exemplu, protecţia în cazul evitării unui accident rutier, prin mobilizarea tuturor resurselor organismului. În acest caz, vorbim de un stres pozitiv, deoarece este vorba despre o siutaţie stresantă, în care se sesizează reacţii la stres tipice ale corpului – inima începe să bată mai tare, creierul primeşte mai mult oxigen, muşchii se încordează, dar pentru o rezolvare pozitivă a situaţiei.

” Precum în cazul zebrei, atunci când aceasta simte prezenţa leului, creierul transmite presiune sanguină în picioare pentru a alerga, dar se stresează atât cât trebuie, nu mai mult „, concluzionează Enrico Banch.

Conferinţa Profiles International “HR Development&Transformation” de la Braşov reunește reprezentanți ai mediului de afaceri, antreprenori, manageri, specialiști și cercetători din domeniul resurselor umane din toate industriile, psihologi, reprezentanți ai Camerelor de Comerț, ai autorităților centrale și locale, ai marilor companii de consultanță, precum și experţi cu renume internațional din Statele Unite ale Americii, Canada, Danemarca, Germania, Norvegia, Irlanda, Italia, Franța, Emiratele Arabe Unite. La conferinţă participă peste 10 keynote speakeri străini, nume cunoscute din domeniul HR, printre care: Nigel Povah, Enrico Banchi, Lisa Kitterer, Monika Braxatoris, Deiric McCann, Brian F. Gagan, precum şi cunoscuţi speakeri români, precum: Septimiu Pop, Monica Costea, Mihai Găvan, Desiree Diaconescu, Doru Dima, Adrian Sârbu, Iulian Pătrăşcanu, Cosmin Zah, Corina Biholar. 

Comentarii

Incarcati mai multe articole similare
Incarcati mai multe dupa atena.enea
Incarcati mai multe in Performance

Lasă un răspuns

Verificati De asemenea

Munca de acasă, un nou trend de flexibilizare a relaţiilor de muncă

Nevoia angajatorului modern de a apela la opţiuni cât mai flexibile de utilizare a resurse…