Perioada pe care o traversăm a pus în fața angajaților și a angajatorilor provocări puțin obișnuite. Principala cauză este munca la distanță care are în egală măsură beneficii și dezavantaje pentru ambele părți. O serie de analize și studii care au avut ca scop cercetarea efectelor lucrului de acasă au ajuns la câteva concluzii interesante. Una dintre ele era aceea că angajații care lucrează de acasă au înregistrat creșteri ale utilităților casnice cu circa zece procente, care vin mai ales dintr-un consum de energie electrică și termică mai mare. În replică, aceste costuri s-au redus la angajator. În fond, nimeni nu încălzește o clădire de birouri goală.
Echilibrul cost-beneficiu pentru căldură
Creșterea facturilor legate de utilitățile casnice se va vedea și mai bine în perioada de iarnă. În România, circa jumătate dintre gospodării folosesc pentru încălzire altceva decât gaze sau sistemul centralizat de termoficare, astfel că reorientarea către soluții mai avantajoase atât în ceea ce privește costul, dar și confortul este prioritară. Materialele alternative cu putere calorică mare, ușor de manevrat și accesibile sunt o variantă demnă de luat în calcul, mai ales că acestea pot fi folosite în centralele termice clasice și în sobe. Un alt beneficiu al combustibililor atipici este faptul că produc puține reziduuri și nu mai trebuie prelucrate (tăiat, crăpat, cum este în cazul lemnelor de foc). Încălzirea cu peleti în loc de lemne poate reduce, de exemplu, costurile pentru toată perioada de iarnă cu circa 15-25%. Nu trebuie omis faptul că este o soluție foarte prietenoasă cu mediul și infinit mai comodă. În plus, aprovizionarea cu peleți se poate face în funcție de nevoie, pe tot parcursul perioadei reci din an.
Reglarea temperaturii de confort
Corpul uman simte variații de temperatură mai mari de două grade. Cu alte cuvinte, se va simți la fel de bine și la 24 de grade și la 22. Diferența de două grade poate însemna, cumulat, pentru toată perioada de iarnă, circa 7-8% din costul total pentru combustibil. Simpla reglare a termostatului centralelor termice cu două-trei grade mai jos poate însemna în jur de două-trei săptămâni de iarnă cu încălzire gratuită, deci un plus la autonomia energetică pentru perioada rece, fără ca aceasta să aducă prejudicii confortului.
Nu poate să fie această pledoarie completă fără a adăuga că intervalul 20-24 de grade în casă, iarna, este valoarea optimă. Este recomandată de medici, este ideală pentru a avea o umiditate sănătoasă în casă, permite adaptarea rapidă a organismului la valorile scăzute de afară, previne uscarea mucoaselor nazale și, prin aceasta, susține mecanismele naturale de apărare față de virusuri. (Unii dintre cititori îşi vor aduce aminte de perioadele de groază de acum 30 de ani, când în casă era la fel de frig ca afară. Aceștia sunt rugați să accepte că este o mare diferență între cele 10 grade de atunci și cele 22-24 la care ne raportăm.)
Să fie lumină!
A doua factură care va aduce sume mai mari de plată este cea de energie electrică. Economia la energie electrică este de două ori utilă. Este bună și pentru bugetul propriu, dar și pentru reducerea efectelor schimbărilor climatice. Cu toate acestea, curentul este vital pentru toate activitățile omului modern, dar există variante simple care pot aduce beneficii importante și nu este vorba aici doar de electrocasnicele cu consum redus.
O investiție mai mult decât modestă ar putea eficientiza aceste costuri. Schimbarea tuturor becurilor din casă cu variante economice, de exemplu, se amortizează complet în una-două luni prin reducerea facturii la curent, cu procente importante. Sursele de lumină locale – la biroul de acasă, pe masa de lucru a copiilor – sunt ușor de aplicat, dar și foarte confortabile.
Renunțarea la obiceiul păgubos al multora dintre noi de a folosi televizorul pe post de aparat de radio și crearea unui fundal sonor de ambianță cu un banal aparat de radio sau cu boxe atașate laptopului ori calculatorului vor mai aduce alte procente în minus la factura lunară.
Optimismul contribuie la confortul psihic al omului, așa că până la urmă ar fi înțelept să acceptăm provocările pe care le avem toți de trecut, în contextul nefast și complicat al epidemiei globale, și să înţelegem că este perioada ideală pentru a găsi soluții și strategii utile pentru depășirea cu bine a acestei etape. În plus, nevoia de a ne adapta este un stimul perfect care crește creativitatea și ne obligă la identificarea de soluții, inclusiv din punct de vedere economic.
Sursa foto: unsplash.com