Criza talentelor reprezintă una dintre cele mai prelungite șii presante provocări cu care organizațiile de pe întreg globul se confruntă astăzi. Într-o lume în care tehnologia devine o parte integrantă a vieții noastre, dezvoltarea competențelor digitale ale actualilor șii viitorilor angajați devine esențială pentru succesul organizațiilor șii pentru prosperitatea individului.
În era tehnologiei, în care inovația devine monedă de schimb și competitivitatea este definită de agilitatea și adaptabilitatea la schimbare, calitatea și disponibilitatea resurselor umane sunt factori-cheie pentru succesul organizațional. Cu toate acestea, evoluția rapidă a tehnologiei a creat un dezechilibru considerabil între cererea și ofertele de competențe digitale, iar pandemia de COVID-19 a accentuat și mai mult această criză.
DIAGNOSTICAREA CRIZEI TALENTELOR
În primul rând, este crucial să înțelegem amploarea și cauzele crizei talentelor din era digitală. Un studiu recent realizat de EY – care a adunat opiniile a 600 de directori de tehnologie, marketing și finanțe din întreaga lume – ne dezvăluie că organizațiile se confruntă cu o nevoie din ce în ce mai acută de talente digitale, care să le permită să rămână competitive și să inoveze. Deficitul de competențe și fluctuațiile constante de personal sunt principalele provocări cu care se confruntă companiile. Cu toate că tehnologia a adus cu sine oportunități nemaipomenite, aceasta a accentuat și mai mult diferența dintre cerințele pieței și pregătirea profesională a angajaților.
Pandemia de COVID-19 a acționat ca un accelerator al transformărilor digitale, punând sub presiune organizațiile să se adapteze rapid la un mediu de lucru virtual și să inoveze pentru a supraviețui. Această schimbare bruscă a cerut competențe digitale avansate și capacitatea angajaților de a se adapta la schimbare.
În același timp, a pus la mare încercare organizațiile, amplificând deficitul de talente digitale. În ceea ce privește tipul competențelor identificate de către managerii de top ca fiind cel mai greu de găsit, 57% dintre respondenții sondajului realizat de EY au poziționat pe primul loc competențele tehnice ce țin de știința datelor (data science), în timp ce o mare parte dintre aceștia au confirmat că și competențele comportamentale (soft) rămân la mare căutare, printre cele menționate regăsindu-se munca în echipă (55%) și creativitatea (54%). Făcând o comparație cu rezultatele obținute în urma chestionarul EY, se poate vedea că și mediul de business din România se confruntă cu provocările identificate la nivel global.
Astfel, conform unui raport prezentat de Ministerul Educației în 2022 cu privire la starea învățământului, din totalul de absolvenți de licență din 2022, doar 8% sunt din domeniul Tehnologiei Informației și Telecomunicațiilor, cei mai mulți fiind absolvenți de afaceri, administrație și drept – 27%. Procente ridicate sunt și în zona ingineriei, prelucrării și construcțiilor – 17%, precum și în sănătate și asistență socială – 14%. Nivelul scăzut al absolvenților conectați la domeniul de tehnologie a datelor a dus la inovare și în ceea ce privește desenarea unor strategii de dezvoltare a talentelor (de tip upskilling, reskilling) în rândul unor companii din România.
TINERII ȘI TRANZIȚIA CĂTRE ECONOMIA VERDE
În fața acestei crize a talentelor, organizațiile trebuie să fie proactive și să dezvolte soluții eficiente pentru a atrage și reține talentele necesare pentru a naviga cu succes în era digitală. În acest sens, un raport realizat de PwC, UNICEF și Generation Unlimited aduce în discuție o perspectivă globală asupra crizei talentelor, cu accent pe tineri și tranziția către economia verde.
Acest raport subliniază faptul că peste 60% dintre tinerii de pe glob, cu vârste între 15 și 24 de ani, nu vor avea competențele necesare pentru piața muncii în 2030, inclusiv cele pentru tranziția la economia verde. Aceasta este o problemă cu consecințe grave, întrucât tranziția către economia verde este iminentă și va crea milioane de locuri de muncă noi în următorii ani. Principalele cauze ale acestei situații îngrijorătoare includ lipsa unei strategii de educație și formare pentru piața muncii, lipsa colaborării între guverne, mediul de afaceri și organizațiile neguvernamentale, precum și accesul limitat sau inexistent la internet.
În România, de exemplu, progresul integrării tinerilor pe piața forței de muncă este modest, iar dezvoltarea competențelor necesare în era digitală este încă un obiectiv pentru care mai sunt multe lucruri de făcut. Potrivit Institutului Național de Statistică, în trimestrul al treilea din 2022, rata şomajului a atins 23,9% în rândul tinerilor (15-24 de ani) comparativ cu rata generală de 5,4%.
În același timp, numărul tinerilor din întreaga lume care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ sau o formare profesională se află în prezent la cel mai ridicat nivel din 2005, după cum arată datele Organizației Mondiale a Muncii (OIM), iar pandemia a adâncit și mai mult criza în educație și formare.
Cu toate acestea, raportul evidențiază și oportunitățile pe care tranziția către economia verde le poate oferi pentru integrarea tinerilor pe piața muncii. Acest proces va crea milioane de locuri de muncă noi, iar abilitățile și competențele necesare vor evolua în consecință. Este esențial ca tinerii să fie pregătiți pentru această tranziție și să dobândească competențele potrivite, astfel încât să poată contribui activ la dezvoltarea sustenabilă.
În plus, presiunea pentru dezvoltarea de competențe în domeniul economiei verzi este amplificată de nevoia de a atinge obiectivele climatice de la Paris. Aceasta înseamnă că dezvoltarea de competențe în domeniul sustenabilității și al protecției mediului va deveni o prioritate pentru organizații și guverne.
Prin urmare, va crește cererea pentru anumite locuri de muncă (ex. în construcții), va schimba natura altora (ex. întreținerea vehiculelor electrice este diferită de cea a mașinilor pe benzină), va crea noi locuri de muncă (ex. mai mulți experți în sustenabilitate) și chiar va elimina unele existente. Așadar, pentru a depăși criza talentelor în era digitală și pentru a profita de oportunitățile oferite de tranziția către economia verde, organizațiile și guvernele trebuie să investească în educația, formarea și pregătirea tinerilor, asigurându-se că aceștia dobândesc competențele necesare pentru viitor. De asemenea, colaborarea între sectoare și dezvoltarea unei strategii coerente sunt esențiale pentru a aborda această problemă complexă.
SOLUȚII PENTRU DEPĂȘIREA CRIZEI TALENTELOR
Depășirea crizei talentelor în era digitală și adaptarea la economia verde necesită acțiuni decisive din partea tuturor actorilor implicați. Iată câteva soluții și abordări-cheie pentru a face față acestei provocări:
1. EDUCAȚIE ȘI FORMARE CONTINUĂ
Una dintre cele mai eficiente modalități de a aborda criza talentelor este prin investiții semnificative în educație și formare continuă. Școlile și universitățile trebuie să revizuiască programele de studii pentru a se asigura că acestea răspund cerințelor pieței muncii digitale și ale economiei verzi. De asemenea, trebuie să se pună accent pe dezvoltarea competențelor soft, cum ar fi abilitățile de comunicare și de lucru în echipă, care sunt la fel de importante ca și competențele tehnice. În plus, angajatorii ar trebui să investească în programe de formare continuă pentru angajații lor, pentru a-i ajuta să își dezvolte competențele digitale și de sustenabilitate. Aceasta nu numai că va spori performanța angajaților, dar îi va ajuta să se adapteze la schimbările rapide din mediul de afaceri.
2. COLABORAREA ÎNTRE SECTOARE
Criza talentelor necesită o abordare colaborativă între guverne, mediul de afaceri și organizațiile neguvernamentale. Parteneriatele între aceste sectoare pot contribui la dezvoltarea și implementarea unor programe de formare și reconversie pentru tineri și pentru angajați. Mai mult, aceste colaborări pot facilita accesul la resursele necesare, inclusiv la internet și la tehnologii avansate.
3. INVESTIȚII ÎN TEHNOLOGIE ȘI INFRASTRUCTURĂ
Pentru a permite tinerilor să dobândească competențe digitale, este crucială investiția în tehnologie și infrastructură. Accesul la internet de înaltă viteză și la dispozitive digitale trebuie să devină disponibil pentru toți tinerii, indiferent de locația lor geografică sau de situația economică. De asemenea, investițiile în tehnologii avansate, cum ar fi realitatea virtuală și inteligența artificială, pot crea noi oportunități de învățare și formare.
4. DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR PENTRU ECONOMIA VERDE
Tranziția către economia verde aduce cu sine oportunități uriașe de ocupare a forței de muncă. Organizațiile trebuie să identifice aceste oportunități și să dezvolte competențele necesare în domenii precum energie regenerabilă, eficiență energetică, gestionarea deșeurilor și alte sectoare verzi. Programelor de reconversie și perfecționare a competențelor în aceste domenii ar trebui să li se acorde prioritate, pentru a avea siguranța că tinerii și angajații pot beneficia de noile locuri de muncă create în economia verde.
5. PROMOVAREA DIVERSITĂȚII, ECHITĂȚII ȘI INCLUZIUNII
Promovarea diversității, echității și incluziunii la locurile de muncă poate contribui la atragerea și reținerea talentelor. Organizațiile care oferă un mediu de lucru incluziv, în care toți angajații se simt valorizați și apreciați, au șanse mai mari să atragă tineri talentați și să îi păstreze în cadrul companiei.
*** Depășirea crizei talentelor în era digitală și tranziția către economia verde reprezintă provocări majore, dar și oportunități imense. Prin investiții în educație, formare, tehnologie și colaborare între sectoare, organizațiile și guvernele pot contribui la pregătirea tinerilor și a angajaților pentru viitor și la asigurarea unei forțe de muncă instruită și motivată să facă față schimbărilor rapide din lumea modernă.
Foto: freepik.com
