Conform Eurostat, în 2020, cele mai lungi săptămâni de lucru au fost în Grecia, Austria și Malta (cu cel puţin 42 de ore de muncă/săptămână). România se situează spre finalul clasamentului, cu 40,2 ore de muncă/săptămână, urmată de Îmbunătățirile preconizate ale productivității ca urmare a introducerii inteligenței artificiale ar putea reduce săptămâna de lucru de la 40 la 32 de ore pentru 28% din forța de muncă din Marea Britanie și SUA. puțin și folosește mai puține resurse energetice, poluează mai puțin. Reducerea anumitor costuri. Dacă toți angajații vin la birou cu o zi mai puțin pe săptămână, acest lucru reduce toate taxele de întreținere a biroului cu 20%, în special electricitatea.
Mai multe inovații. Încurajând metode noi de economisire a timpului, angajații sunt mai predispuși să vină cu metode mai eficiente de îmbunătățire a productivității. Iată câteva dintre potențialele dezavantaje: Riscul este mare. Cel mai evident dezavantaj pentru angajatori este riscul ca angajații să nu-și îndeplinească sarcinile la timp. Aceasta a fost una dintre concluziile trase după experimentul de doi ani desfășurat în Suedia, unde s-a revenit la săptămâna de lucru de cinci zile. Deși s-a înregistrat o satisfacție mai mare a angajaților, în cele din urmă acest program a devenit prea costisitor și nu a mai fost sustenabil. Lituania, Finlanda și Danemarca.
În ceea ce privește productivitatea muncii, cei mai productivi angajaţi din Uniunea Europeană în 2020 au fost irlandezii, luxemburghezii și belgienii. La coadă se regăsesc croaţii, grecii și bulgarii. Românii se află în a doua jumătate a acestui top. În Marea Britanie se lucrează mai multe ore/ săptămână decât în alte state din Uniunea Europeană, dar se confirmă faptul că mai mult nu înseamnă și mai bine: munca în Marea Britanie nu este atât de productivă. Dar cum reacționează românii la ideea unei săptămâni de lucru mai scurte?
80% dintre angajații din țara noastră sunt deschiși la o astfel de idee, potrivit unui sondaj realizat de BestJobs. Principalul motiv pentru care atât de mulți angajați ar dori să lucreze doar 4 zile pe săptămână este „îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată” – 75%, urmat foarte aproape de „mai mult timp liber pentru a face lucruri pentru sănătatea mea psihică și fizică” – 74%. Totuși, deși angajații români doresc să lucreze mai puține zile pe săptămână, doar 37% dintre recrutori consideră că un program de lucru de 4 zile pe săptămână ar funcționa pentru compania unde lucrează.
Pe de altă parte, 18% dintre respondenți au spus că nu ar vrea să lucreze patru zile pe săptămână, în timp ce 12% au spus că nu știu dacă ar fi deschiși la un astfel de program de lucru. Nu toate industriile pot fi implicate. Industrii precum cele manufacturiere sau industriile grele ori cele de producție pur și simplu nu pot adopta un astfel de program din cauza naturii muncii. Ar putea rămâne forță muncă neutilizată.
Un studiu asupra săptămânii de lucru din Olanda a dezvăluit că 1,5 milioane de oameni doreau să lucreze mai multe ore, dar nu au avut posibilitatea de a face asta. Mai multe ore suplimentare. Unele sarcini sau tipuri de joburi pur și simplu necesită timp. Așa cum a fost cazul în Franța, unii angajați lucrează oricum același număr de ore – singura diferență este că sunt plătiți extra, deoarece munca în afara programului este încadrată la ore suplimentare. Astfel, ar f i o cheltuială în plus pentru companii. Anumite industrii ar putea avea de suferit. Unele servicii, precum închirierea spațiilor de birouri, ar beneficia cel mai puțin de pe urma unei astfel de măsuri.
Aici puteți vedea un preview al celui mai recent număr al revistei HR Manager.
Pentru abonare, click aici.
Foto: freepik.com
