Acasa Agenda HR Boreout sau plictiseala cronică la locul de muncă

Boreout sau plictiseala cronică la locul de muncă

10 min citire
0
0
1,835

Pe măsură ce trecem la o nouă eră a muncii, dinamica în continuă schimbare a mediului de lucru scoate în evidență un fenomen cunoscut sub numele de „boreout”. Descris ca un sentiment cronic de plictiseală la job, acest concept se învârte în jurul lipsei de sens și însemnătate a rolului profesional al unei persoane. În mediul de lucru modern, caracterizat de trecerea la modele remote și hibride, apariția plictiselii estompează granițele dintre angajamentul semnificativ și dezinteresul cronic.

ASCENSIUNEA FENOMENULUI DE BOREOUT ÎN MEDIUL DE LUCRU MODERN

Deși nu este un fenomen nou, boreoutul a căpătat o nouă dimensiune în rândul angajaților de astăzi. Potrivit unui raport recent al Owl Labs, peste jumătate dintre angajații din SUA se află într-o stare de dezangajare la job, o situație care poate fi catalogată drept boreout. Acest fenomen se răsfrânge și la nivel global, mai mult de 70% dintre angajații din întreaga lume exprimându-și nevoia ca angajatorii să se străduiască să creeze contexte mai potrivite pentru a le crește gradul de implicare la locul de muncă. Trecerea bruscă la munca la distanță pe fondul pandemiei i-a obligat pe angajați să reevalueze semnificația muncii lor, stabilind o ștachetă mai înaltă pentru ceea ce ei consideră cu adevărat semnificativ.

Granițele estompate dintre viața profesională și cea per sonală în cadrul structurilor de lucru la distanță, împreu nă cu provocările legate de adaptarea la modelele hibride, contribuie la intensificarea sentimentului de plictiseală și creșterea prevalenței fenomenului de boreout. Ceea ce a fost cândva o separare clară între sfera profesională și cea per sonală este din ce în ce mai ambiguu, favorizând un mediu în care angajații se chinuie să găsească un sens în activitățile lor profesionale. Lotta Harju, care predă Comportament Organizațional la Emlyon Business School, oferă mai multă claritate asu pra fenomenului, definind boreoutul ca fiind senzația de „plictiseală cronică“, în care problema de bază constă în faptul că angajatul nu simte că munca sa are un sens și un scop precis.

Dincolo de statisticile care îi cuantifică prevalența, boreout este o experiență nuanțată, în special în rândul angajaților din Generația Z, care își împărtășesc nemulțumirea pe platforme precum TikTok. Hashtagul #boredatwork, cu peste 470 de milioane de vizualizări, încapsulează sentimentele unei generații care navighează printr-o viață profesională care adesea nu se ridică la nivelul așteptărilor sale.

Generația Z, care a intrat pe piața forței de muncă în plină pandemie, se confruntă cu un peisaj în care granițele tradiționale dintre viața profesională și cea personală s-au estompat. Era digitală, cu conectivitatea sa constantă, aduce o provocare paradoxală: să fii în permanență conectat, dar să nu ai parte de stimularea și implicarea care fac ca munca ta să aibă sens. Intensificarea plictiselii la job nu reprezintă doar o creștere cantitativă a dezangajării; ea reflectă o schimbare calitativă a modului în care indivizii percep și experimentează munca într-un peisaj profesional care evoluează rapid. Acest fenomen nu se limitează la un anumit sector sau rol profesional. Chiar și în industrii considerate în mod tradițional dinamice, angajații exprimă sentimente de stimulare insuficientă și dezinteres.

Boreoutul își extinde rădăcinile dincolo de lucrul la distanță, aprofundând însăși natura așteptărilor actuale de la locul de muncă și eforturile de a găsi un scop într-un context care adesea acordă prioritate încărcării în locul implicării semnificative. Pe măsură ce pătrundem în straturile com plicate ale boreoutului, devine evident că nu este doar o fază trecătoare, ci un simptom al unor provocări mai profunde în mediul de lucru în continuă evoluție.

DISTINCȚIA DINTRE BOREOUT ȘI BURNOUT

În sfera bunăstării la locul de muncă, boreout apare ca un fenomen distinct, cu propriul set de provocări, separat de terenul (poate) mai familiar al burnoutului. În timp ce burnout este adesea asociat cu cerințele copleșitoare de la locul de muncă, boreoutul își are rădăcinile în absența unor provocări semnificative, lăsând indivizii într-o stare de plictiseală cronică. Înțelegerea nuanțelor care diferențiază boreoutul de burnout este crucială atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Burnoutul, caracterizat prin epuizare emoțională, poate fi rezultatul unor solicitări profesionale excesive, ceea ce duce la stres și oboseală. În schimb, boreoutul rezultă din lipsa unor sarcini stimulative și dintr-un sentiment de lipsă de scop în responsabilitățile zilnice.

Consecințele plictiselii nu se limitează doar la o stare de dezangajare mentală, ci se extind și în domeniul fizic, manifestându-se prin insomnie, dureri de cap și slăbirea sistemului imunitar, după cum a arătat un studiu realizat pe angajații guvernamentali plictisiți din Turcia. Recunoașterea semnelor boreoutului devine imperativă, mai ales că acesta se prezintă ca o provocare reală și semnificativă în mediul de lucru din zilele noastre. Caracterul distinctiv al boreoutului constă în natura sa insidioasă, adesea umbrită de burnoutul mai vizibil și mai recunoscut.

Pe măsură ce organizațiile navighează prin complexitatea bunăstării angajaților, plictiseala necesită o abordare adap tată care să recunoască dinamica unică ce acționează în mediile de lucru insuficient de stimulatoare.

____________________________________________________________________________________

Aici puteți vedea un preview al celui mai recent număr al revistei HR Manager.

Pentru abonare, click aici.

Comentarii

Incarcati mai multe articole similare
Incarcati mai multe dupa Pescaru Constantin
Incarcati mai multe in Agenda HR

Lasă un răspuns

Verificati De asemenea

Învață să eșuezi inteligent și rapid

Eșecul nu este un eveniment singular, ci o oportunitate de a învăța și evolua. Pentru a pr…