de ROXANA DOBRESCU
„The Chimp Paradox” nu este o carte despre maimute (ar fi prea evident!), si nici macar o carte despre inteligenta emotionala (desi conceptul este atins). Asa cum explica autorul, cartea reprezinta un manifest pentru dezvoltare personala si imbunatatirea de sine, cu accente clare pe fericire si succes. Pana aici nimic revolutionar, corect?
Ei bine, in primul rand, autorul Dr. Steve Peters este un consultant psihiatru de renume, specializat in temeri sacaitoare si indoiala de sine (categorie in care putem intra cu brio majoritatea). In al doilea rand, revelatia vine din modelul propus de Peters, respectiv cel de „chimp management”. Care sa fie legatura dintre „maimute”, „management” si noi?
Structura creierului nostru are o serie de componente, numite generic „sistem limbic”. Dr. Peters il numeste „Cimpanzeu”. Acesta este un sistem primar, unde toate emotiile se definesc si se activeaza in forta, sistem responsabil sa te mentina in viata si departe de capatul lantului trofic. Fara Cimpanzeu nu ar exista specia. Totodata, mai avem si un lob frontal unde isi au originea majoritatea functiilor inteligente. Dr. Peters il numeste „Omul”. Acesta este dezvoltat mai recent si serveste in a rationaliza si a intelege emotiile si instinctele Cimpanzeului. Fara Om nu ar exista civilizatia.
Cimpanzeul nostru este mereu in alerta si cauta sa anticipeze diverse pericole. Tot ce se intampla in jurul nostru trece mai intai prin filtrul Cimpanzeului. Cateodata acesta este mai pasiv si nu intervine aproape deloc, insa de cele mai multe ori se afla intr-o stare de alerta si daca va simti o amenintare, se va ridica instantaneu, se va bate cu pumnii in piept si va actiona impulsiv. Daca Omul va incerca sa intervina, Cimpanzeul ii va reaminti ca cimpanzeii sunt de cinci ori mai puternici decat oamenii. Rezultatul: sfarsim prin a avea sentimente si stari pe care nu ni le dorim si actiuni pe care mai tarziu le regretam. Iar adevarata provocare este ca nu ne putem descotorosi de Cimpanzeu!
Rolul lui este foarte important, doar ca nu vrem sa se comporte ca si cum ar fi in jungla, mai ales cand suntem de fapt intr-o sala de sedinte. Si atunci, intervine Omul. El trebuie sa gaseasca parghiile prin care sa controleze „iesirile” Cimpanzeului stabilind un sistem corespunzator de comunicare si procesare a emotiilor nefiltrate, venite de la Cimpanzeu. Dr. Peters numeste acest sistem „Computerul”. Computerul este practic un set de strategii si comportamente programate care ne ajuta sa tinem Cimpanzeul in cusca. In carte, sunt descrisi clar o serie de pasi prin care putem sa derulam eficient acest management al Cimpanzeului – putem sa il invatam, sa il hranim, sa il laudam si sa il recompensam. Dar va trebui sa cititi cartea pentru a afla exact cum putem face toate acestea!
…si asa, ca un fel de P.S., va impartasesc cateva invataturi personale care m-au convins pe deplin ca aceasta carte merita fiecare banut!
1. Vina (sau sentimentul de vinovatie) nu are niciun folos. Ai gresit cu ceva, cere-ti scuze si incearca sa repari. Daca cealalta persoana nu vrea sa te ierte, e problema ei, nu a ta.
2. Este absolut normal sa-ti mai pierzi firea cateodata. Nu te judeca prea aspru, se intampla tuturor.
3. Incearca intotdeauna sa confirmi sau sa infirmi premisele de la care pleci inainte de a reactiona la ceilalti. Oamenii au nevoie de argumente demonstrate pe care sa se bazeze, Cimpanzeii doar de supozitii.
Roxana Dobrescu
HR Manager, Avon Romania & Moldova
Articol publicat in revista HR Manager, nr. 34, februarie 2014. Va asteptam sa va abonati la revista HR Manager.
