V-a întrebat vreodată copilul, privindu-vă drept în ochi: „Mami, de ce îţi respecţi toate promisiunile de la serviciu, iar pe mine mă păcăleşti mereu?”
de Daniel Bichiș
Când fiica mea de 9 ani mi-a pus această întrebare, era a şasea oară în aceeași lună când am întârziat să o iau de la cursul de balet. Profesoara nici nu mi-a răspuns la salut, mi-a întors spatele şi a plecat, trântind portiera maşinii. Iar eu am tăcut, privind lung în ochii scăldaţi în lacrimi ai fiinţei pe care o iubesc cel mai mult pe lume.
În acea noapte, mâncând mecanic din cutia de îngheţată cu ciocolată şi vişine, m-am chinuit zadarnic să găsesc răspuns la această întrebare simplă.
Două zile mai târziu, am avut sesiunea lunară cu coachul intern al companiei. Am vrut să aduc în discuţie acest conflict interior, am vrut să-i împărtăşesc confuzia şi frustrarea care mă cuprinseseră şi care mă împiedicau să mă concentrez pe sarcinile de la bancă (dacă nu v-am spus, aflaţi că pe atunci eram director de sucursală la una dintre principalele bănci din România). Dar coachul a direcţionat constant discuţia spre temele „relevante”: îndeplinirea tuturor KPI-urilor, climatul din cadrul echipei, creşterea satisfacţiei clienţilor şi vânzarea noilor servicii bancare.
La sfârşitul întâlnirii, eram încă mai confuză şi frustrată decât la începutul ei. Şi-am început să mă întreb ce rost avea acest tip de coaching: „Este cu adevărat un sprijin pentru activitatea mea sau e doar un alt mijloc pentru a mi se controla activitatea?”
Am intrat pe Internet să mă lămuresc în legătură cu procesul de coaching şi, în special, să aflu dacă într-o astfel de sesiune se discută doar despre comportament şi performanţe sau se abordează şi latura umană, emoţională a vieţii clientului.
Şi de pe prima pagină am găsit un titlu de workshop care mi-a atras atenţia: „Emoţiile în coaching”. Promitea să prezinte „legătura dintre emoţii, schimbare, motivare şi acţiune, pe baza datelor din neuroştiinţe, a observaţiilor şi studiilor referitoare la aspectele emoţionale ale procesului de coaching”. M-a incitat invitaţia la „o discuţie poate tulburătoare, dar sigur extrem de revelatoare”, organizată de Competent Consulting. Aşa că m-am uitat pe agendă şi m-am bucurat că evenimentul era programat într-o zi în care fiica mea nu avea activităţi suplimentare.
În două ore, am aflat mai mult despre mine şi emoţiile mele decât în ani de lecturi din cărţi de dezvoltare personală. Căci nu doar am „vorbit despre emoţii”, ci chiar le-am retrăit şi am descoperit literele alfabetului prin care Eul meu autentic îmi semnalează, în timp real şi extrem de consistent, cele mai bune alternative, cele mai adecvate decizii, cele mai eficiente acţiuni.
Folosind la serviciu ceea ce am învăţat în 2 ore de la trainer, Daniel Bichiş, am reuşit:
- să-mi planific mai bine sarcinile,
- să ies din capcana micro-managementului,
- să deleg mult mai eficient,
- să-mi optimizez relaţiile cu membrii echipei, inclusiv cu persoana de care mă temeam că „mă sapă”,
- să nu o mai las niciodată pe fiica mea să mă aştepte.
Coachul intern m-a lăudat şi chiar m-a dat exemplu în privinţa eficienţei procesului de coaching din organizaţie. Dar eu mă lămurisem: veriga lipsă erau emoţiile, cele care îmi perturbau performanţele atât mie, cât şi membrilor echipei mele. Şi am înţeles că nu aveam de ce să-i reproşez coachului intern că nu le adresează, fiindcă nu fusese niciodată învăţat cum să o facă.
Dar, cum bine ştiţi, succesul în organizaţii se plăteşte! În evaluarea de la începutul anului următor mi s-a propus să intru într-un program de dezvoltare a abilităţilor manageriale şi de leadership, în vederea promovării pe un post în centrală. Visul oricărui corporatist, nu-i aşa? Dar care implica investirea timpului liber pe care de-abia îl câştigasem pentru a participa la cursuri şi a face studiu individual.
După încă o noapte în compania îngheţatei (de ciocolată şi vişine, aşa cum ştiţi deja), am decis că dacă am nevoie de vreun curs, atunci acela trebuie şi merită să fie unul prin care să mă descopăr, să-mi optimizez funcţionarea şi să învăţ cum să-i susţin, în mod autentic, şi pe ceilalţi.
Cred că bănuiţi urmarea: am intrat pe Internet şi am descoperit că tocmai începea un curs de formare ca Specialist în activitatea de coaching, susţinut de Daniel Bichiş, cel care m-a învăţat atât de multe lucruri utile şi direct aplicabile într-un workshop de numai două ore. Iar celor de la bancă, le-am mulţumit pentru încredere şi le-am comunicat că nu mă simţeam încă pregătită pentru promovare – ceea ce a dat, desigur, foarte bine.
M-am înscris imediat şi, vreme de un an, mi-am dezvoltat abilităţi de lucru cu oamenii despre care nu auzisem niciodată, dar care au adus noi rezultate în activitatea profesională şi o calitate reală a vieţii personale. M-am convins că uneori simpla prezenţă, atenţie dedicată şi deschidere spre a primi fără nicio aşteptare sau judecată ceea ce îmi împărtăşesc oamenii îi ajută:
- să-şi acceseze şi să-şi înţeleagă emoţiile,
- să-şi clarifice intenţiile şi motivaţiile,
- să descopere opţiunile pe care le au într-o situaţie dificilă,
- să ia decizii, oricât de dificile sau neplăcute ar fi şi
- să le pună în aplicare, producând schimbările necesare din viaţa şi activitatea lor.
Iar când, la următoarea evaluare anuală, colega de la HR şi managerul meu direct mi-au propus din nou înscrierea în programul de dezvoltare a talentelor manageriale, cu zâmbetul pe buze şi linişte în suflet le-am comunicat că experienţa de la cursul de coaching îmi dovedeşte că pot să-mi continui cariera într-un alt mod decât conducând oamenii.
Le-am lansat propunerea de a schimba modul în care se face coaching intern, prin folosirea de instrumente NLP şi de inteligenţă emoţională.
Fiind proiectul său de suflet, colega de la HR a avut reţineri faţă de propunerea mea, dar a fost suficient de deschisă pentru a accepta o sesiune demo cu mine.
La sfârşitul primei sesiuni (dintr-un lung şir care a urmat), mi-a spus: „Este incredibil cât de bine mă simt şi cât de multe lucruri ţi-am împărtăşit, deşi de-abia te cunosc. Şi-ţi mulţumesc pentru că mi-ai facilitat acea decizie dificilă privind bugetul departamentului HR. M-am convins că ce faci tu este cu totul altceva. Singura mea problemă este cum să denumesc funcţia pe care să ţi-o oferim.”
Dar chiar şi acest lucru a fost facilitat de existenţa diplomei ANC şi a faptului că în COR este înscrisă profesia de „Specialist în activitatea de coaching”. În felul acesta, a fost posibilă diferenţierea dinte colegii ce au absolvit cursuri introductive de coaching, de 2-3 zile, numiţi simplu „coach”, şi nivelul meu de competenţe, asimilat funcţiei de „coach specialist”.
Au trecut de atunci trei ani şi sunt încântată de această evoluţie a carierei mele. În calitate de coach specialist, lucrez cu persoanele din top-managementul băncii, având un program din care au dispărut „orele suplimentare”. În plus, efectele unui mod mai profund şi autentic de a face coaching se resimt în climatul organizaţional, care a devenit mai relaxat şi mai constructiv. Iar anul acesta câţiva dintre colegii coachi interni au decis să urmeze acelaşi curs ca mine, pentru a-şi dezvolta competenţele complexe de coaching alături de Mariana şi Daniel Bichiş.
Iar principalele beneficii sunt:
- mă trezesc în fiecare dimineaţă plină de energie şi încântată de ce urmează să fac,
- mă redescopăr şi mă îmbogăţesc sufleteşte lucrând cu oameni pe care îi respect şi admir,
- contribui la rezultatele şi succesele celor cu care lucrez şi ale întregii organizaţii,
- îmi împlinesc cu adevărat misiunea vieţii şi am toate motivele să fiu mândră de mine,
- sunt alături de fiica mea oricând are nevoie de mine, fiind cu adevărat prezentă şi participând trup şi suflet la experienţele importante din viaţa ei.
Şi toate acestea doar pentru că, intrând pe Internet, am descoperit trei informaţii:
- emoţiile sunt esenţiale în coaching, aducând profunzime, eficienţă şi uşurinţă în realizarea schimbărilor,
- Daniel Bichiş predă un curs de formare acreditat de ANC care nu te transformă într-un robot care pune întrebări, ci te susţine să devii un coach empatic şi autentic,
- experienţa de peste 27 de ani a celor de la Competent Consulting este unică în România, permiţându-le să susţină devenirea autentică a fiecărui cursant, oricare ar fi profesia sa anterioară sau obiectivele pe care şi le propune.
Datorită lor, singurele lacrimi pe care le-am mai văzut în ochii fiicei mele au fost cele de fericire, când sala s-a ridicat în picioare după ce a interpretat sublim „Candoarea” din baletul „Frumoasa din pădurea adormită”.
Aceasta este o poveste adevărată despre cum poți să ai cariera și viața personală pe care ți le dorești și, mai mult decât atât, să îi ajuți și pe alții să-și găsească echilibrul între aceste 2 aspecte principale ale vieții. Următorul curs de Specializare în activitatea de Coaching acreditat de ANC, ICI și SNLP începe pe 24 noiembrie 2017. Pentru mai multe detalii şi înscrieri, vă invităm să accesați: www.coach-acreditat.ro
Daniel Bichiș, Master Coach Trainer (ICI), Competent Consulting
Este singurul Master-Trainer NLP român licențiat de către Richard Bandler, co-creatorul NLP, ce face parte și din grupul de asistenți care îl însoțește pe Richard în întreaga lume, pentru a asigura îndrumarea și supervizarea participanților la cursurile sale. Din 2006 Daniel Bichiș este unul dintre co-autorii standardului ANC de formare și Master Coach Trainer (ICI)
