de Diana Tătulescu
Luna iulie a adus schimbarea mult aşteptată de salariaţii părinţi sau viitori părinţi, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 66/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor în prima zi a lunii. Pentru a asigura coerenţa reglementărilor legale, au fost modificate şi Normele Metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 111/2010, fiind aprobate totodată şi Instrucţiunile de aplicare a prevederilor art. III alin. (1) din Legea nr. 66/2016.
Adoptate în ideea de a elimina orice prevederi care încalcă principiile egalităţii de tratamentşi nediscriminării şi de a asigura în mod real şi obiectiv pârghiile de susţinere financiară ale oricărei familii, noile reguli aduc modificări importante, cu un impact semnificativ asupra regimului concediului pentru creşterea copilului.
Printre cele mai importante schimbări se numără eliminarea opţiunii între concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la 1 an (sau 3 ani în cazul copilului cu handicap) şi concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, singura opţiune fiind acum concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani (respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap).
Pe cale de consecinţă, odată cu eliminarea acestei opţiuni, este eliminată şi posibilitatea persoanelor care au optat pentru acordarea concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 1 an de a beneficia de concediu fără plată pentru creşterea copilului până când acesta împlineşte 2 ani.
Una dintre cele mai aşteptate modificări este reprezentată de eliminarea limitei maxime a cuantumului indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului. Astfel, dacă până la 1 iulie, această indemnizaţie era plafonată la 3.400 de lei pentru părinţii care optau pentru concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la 1 an (sau 3 ani în cazul copilului cu handicap), respectiv la 1.200 de lei pentru părinţii care optau pentru concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, după această dată nu mai există o limită maximă, indemnizaţia fiind de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului.
Şi limita minimă a indemnizaţiei pentru creşterea copilului a suferit modificări, plafonul minim crescând, de la 1 iulie, de la 600 de lei la 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, adică 1.062,5 lei.
Pentru părinţii ce au mai mulţi copii nou-născuţi este important de reţinut faptul că majorarea indemnizaţiei lunare, acordată părinţilor în situaţia în care concediile pentru creşterea copiilor se suprapun, este de la 1 iulie de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, respectiv de 1.062,5 lei, spre deosebire de vechea reglementare care prevedea o majorare de 600 de lei.
Sunt aduse amendamente importante şi regimului stimulentului de inserţie, acordat părinţilor care obţin venituri supuse impozitului în perioada în care sunt îndreptăţiţi să beneficieze de concediul pentru creşterea copilului.
În primul rând, cuantumul stimulentului de inserţie creşte de la 500 de lei la 531,25 lei, fiind raportat la 50% din indemnizaţia minimă. În al doilea rând, sunt schimbate condiţiile şi perioada de acordare – dacă în trecut stimulentul se acorda până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani (respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap), de la 1 iulie, stimulentul este acordat părinţilor până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani (sau 4 ani în cazul copilului cu handicap), sub condiţia ca aceştia să obţină venituri supuse impozitului cu cel puţin 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani (respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap).
Este important de reţinut că prelungirea perioadei de acordare a stimulentului de inserţie determină şi prelungirea perioadei de protecţie la concediere, în baza dispoziţiilor legale ce interzic angajatorului să dispună concedierea salariatului pe perioada pe care acesta beneficiază de stimulent de inserţie.
Este de asemenea de interes şi faptul că sunt clarificate prevederile privind extinderea interdicţiei de concediere, noile dispoziţii menţionând expres că această interdicţie se extinde o singură dată, cu 6 luni după revenirea definitivă la locul de muncă, spre deosebire de dispoziţiile anterioare ce prevedeaum că această interdicţie se extinde o singură dată, cu până la 6 luni după revenirea definitivă.
Noile prevederi legale se aplică şi persoanelor care, la 1 iulie 2016, beneficiază de concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului, de concediul fără plată sau de stimulentul de inserţie, după cum urmează:
(i) persoanele care se află în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 1 an sau în plata stimulentului de inserţie, precum şi cele aflate în concediu fără plată pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, au posibilitatea de a-şi modifica opţiunea de concediu, pe bază de cerere şi acte doveditoare privind suspendarea realizării de venituri supuse impozitului,şi de a beneficia de concediul pentru creşterea copiluluipentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani (respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap);
(ii) persoanele care se află în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani beneficiază de modificarea cuantumului indemnizaţiei lunare aferente din oficiu, pe baza documentelor care au stat la baza acordării dreptului;
(iii) persoanele aflate în plata stimulentului de inserţie, indiferent de opţiunea de concediu exprimată iniţial şi care nu se întorc în concediul de creştere copil, beneficiază din oficiu de prelungirea perioadei de acordare a stimulentului până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani (respectiv 4 ani, în cazul copilului cu handicap).
Deşi, la prima vedere modificările aduse de Legea nr. 66/2016 regimului concediului şi indemnizaţiei pentru creşterea copiilor impactează numai salariaţii, acestea sunt de interes şi pentru angajator în egală măsură, cunoaşterea noului regim fiind importantă pentru a putea garanta şi proteja drepturile salariaţilor părinţi şi de a-i sprijini în demersurile legate de acordarea concediului pentru creşterea copilului sau a stimulentului de inserţie.
Diana Tătulescu, Asociat în practica de Dreptul muncii, NNDKP
Diana asistă clienţii români şi străini în proiectele de dreptul muncii privind problemele specifice care izvorăsc din relaţiile individuale şi colective de muncă. Este licenţiată a Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti şi are un master în Drept Privat la aceeaşi facultate. Este membră a Baroului Bucureşti.
