De Roxana Maxim
Chiar dacă 2030 este departe, chiar dacă habar nu am ce se va întâmpla cu noi pâna atunci, m-am gândit că ar fi totuși superficial din partea mea să ignor un studiu cu titlul „fast forward 2030: the future of work and the workplace”. si va marturisesc ca principalul argument pentru care am dat curs lecturii a fost ca profesionistii din 2030 vor da vina pe noi pentru modul în care arata prezentul lor…sau poate ne vor multumi…
Studiul „Fast Forward 2030: The Future of Work and the Workplace” a fost realizat de CBRE si Genesis, unde CBRE este una dintre cele mai mari companii de servicii imobiliare din lume, iar Genesis un dezvoltator imobiliar din China. Destul de neobisnuit pentru o cercetare care are legatura cu forta de munca, doar ca explicatia rezida în unghiul de abordare – spatiul si modul de lucru. În cuprinsul studiului am regasit opinii interesante despre comportamente, idei si tendinte care vor modela forta de munca si spatiul de lucru din 2030. Nu pot sa spun ca am descoperit doar tendinte noi, pentru ca hot-desking-ul*, de exemplu, ca si set-up ce sustine colaborarea între angajati, îsi face deja simtita prezenta în sediile corporatiilor, însa o parte dintre concepte sunt puse într-o cu totul alta lumina. Concluziile studiului se bazeaza pe opiniile a 220 de experti, lideri de business si tineri profesionisti din Europa, Asia-Pacific si America de Nord, iar scopul acestui demers a fost acela de a contura o schita portret a viitorului si de a identifica anumite tendinte care vor schimba modul nostru de lucru, la nivel global.
„Este deja evident cum agenti ai schimbarii, precum inteligenta artificiala si crowdsourcing-ul**, se combina pentru a transforma rapid structura business-urilor si modul în care oamenii muncesc. Furnizorii de spatii de lucru vor trebui sa gaseasca noi modele de business (si nu doar noi, ci si contraintuitive) si vor duce munca de lamurire cu chiriasii lor pentru a gasi solutii „win-win” de reducere a costurilor de ocupare, de crestere a flexibilitatii, si în acelasi timp de facilitare a unui mediu de lucru placut si orientat spre confortul utilizatorului”, au declarat „parintii” studiului CBRE în deschiderea raportului. Ei au vrut sa surprinda ideile si aspiratiile tinerei generatii prin organizarea de focus grupuri în 11 orase din lume, unde peste 150 de tineri din corporatii si-au exprimat parerea cu privire la practicile de lucru curente, la ce li se potriveste si ce nu, la ce ar vrea sa se schimbe în viitor.
Asadar, iata principalii agenti ai schimbarii, identificati de CBRE si Genesis împreuna cu persoanele implicate în studiu (cele de mai jos reprezinta traducerea concluziilor din raport):
Atractia si retentia talentelor de top este avantajul competitiv numarul 1 pentru 2030, dupa cum l-au identificat expertii si liderii de business implicati în acest studiu. Chiar daca o mare parte dintre talente vi se vor alatura ca angajati, un numar tot mai mare de freelanceri, antreprenori, grupuri si parteneri nu vor lucra PENTRU voi, ci vor lucra CU voi. Razboiul pentru talente va deveni în egala masura concentrat atât pe talentele din exteriorul, cât si din interiorul organizatiei. Deja 45% dintre angajatii din SUA sunt vazuti ca forta de munca contingenta, iar tendinta se extinde si în alte regiuni.
Inovatia este cel de-al doilea avantaj competitiv ca si importanta pentru mediul de lucru din 2030. Participantii la studiu considera ca inovatia trebuie facilitata/condusa pâna la nivelul echipelor mici. De exemplu, 35% dintre tinerii absolventi din Asia cred ca vor avea competenta necesara sa devina manageri la doar 18 luni de la angajare, în schimb ce managementul considera ca ei pot atinge o astfel de pozitie abia dupa 5 ani. Ce solutie exista? În echipele mici, creative, oricine poate sa fie un „intraprenor” si astfel sa îsi satisfaca dorinta de responsabilitate, influenta si control. Tinerii angajati deja ignora regulile nescrise ale ierarhiei si ale rapoartelor de subordonare. Le lipsesc abilitatile verbale însa au capacitatea de a crea si a functiona în retele, de a absorbi informatii si a filtra ceea ce este esential pentru a evita supraîncarcarea. Îsi culeg informatiile din surse media variate si spun povesti într-un mod cu totul inedit. Totusi, exista preocupari ca acesti tineri angajati nu îsi dezvolta abilitatile de relationare interpersonale. Unul dintre participanti chiar a mentionat ca „trebuie sa scoatem aceasta generatie din izolarea propriilor dispozitive”. Companiile care vor sti cum sa educe si sa faciliteze deconectarea si socializarea fata în fata, vor avea de câstigat.
Inteligenta artificiala a fost o preocupare comuna a intervievatilor. De fapt, expertii prezic ca 50% dintre ocupatiile din corporatii vor disparea pâna în 2025. Liderii de business implicati în studiu au discutat despre schimbari radicale care deja se întâmpla în organizatiile lor, iar datele din SUA sugereaza ca tehnologia deja distruge mai multe job-uri decât creeaza. Si totusi, pierderea anumitor ocupatii nu înseamna pierderea job-ului – ci doar schimbarea a ceea ce oamenii fac. O buna parte din job-urile viitorului vor cere o inteligenta creativa, o inteligenta sociala si abilitatea DE A PROFITA de inteligenta artificiala. Si pentru multi oameni asta va însemna drumul spre fericire si împlinire. Pentru multi dintre noi, inteligenta artificiala va fi un bun instrument pentru realizarea unor sarcini de o complexitate initial inimaginabila, dar acum realizabila. Cei intervievati au sugerat si ca noile job-uri vor creste prin freelanceri de tip crowdsourcing si ca cea mai mare provocare va fi emergenta companiilor cu 20-40 de angajati care vor avea viteza si know-how-ul tehnic de a concura direct cu marile corporatii.
