de Iuliana Roibu
Inovația nu e magie. E știință și poți să o faci și tu.
De când am pus pe agenda cursurilor din România primul curs de certificare în inovație, am întâlnit mult interes, dar și multe mituri și bariere autoimpuse despre esența și despre substanța inovației. Am observat că sunt trei mari teme care revin pe agenda discuțiilor despre inovare și care se pun de-a curmezișul ideii că inovația trebuie să depășească statutul de valoare organizațională și să devină un proces cu rol de construcție în cadrul organizației.
Prima și cea mai rezistentă barieră: cu inovația te naști. Da, desigur, cu inovația poți să te naști. Și ne bucurăm că oameni precum Einstein, Graham Bell, Alexander Fleming sau Thomas Edison s-au născut, au inventat și au inovat. Ne bucurăm și că Steve Jobs sau Elon Musk sunt văzuți ca cei mai mari inovatori care ne sunt sau ne-au fost contemporani. Și în cazul celor care au schimbat lumea, și în cazul celor care ne-au făcut-o mai confortabilă, am niște amendamente: niciunul dintre ei nu a inovat peste noapte, cu toții au făcut greșeli înainte de a porni vreuna din revoluțiile care au schimbat lumea, fie că aceasta s-a numit penicilnă sau iPhone, și nu le-a fost teamă sau rușine să spună ce idee au.
Inovația este ceva cu care te poți naște, dar nu îmi este teamă să spun că acum, în lume, numărul celor care au învățat inovație din cărți se apropie de numărul celor mai mari inovatori care au schimbat, puțin câte puțin, lumea. Sute de organizații și mii de indivizi din toată lumea aplică acum scheme și măsurători pentru orice idee care le trece prin cap, stau în ședințe prelungite de brainstorming și, cel mai important, se simt bine și liberi să inoveze, să greșească și să încerce până le iese.
Inovația se învață. Pleacă de cele mai multe ori de la o problemă, de la o cerință a pieței sau de la o nevoie. Ajută mult în proces ca problema să fie stringentă, concurența acerbă și managementul deschis la soluții. Aveți iPhone? Nu cred că este cineva care poate spune că Steve Jobs s-a trezit într-o dimineață și a venit cu ideea cap-coadă despre cum să transforme mobilul în smartphone-ul care ne cunoaște aproape la fel de bine cum ne cunoaștem noi înșine. În biografia lui, Jobs povestește că a fost ani de zile obsedat de ideea ”butonului unic” și de ideea de a pune într-un singur loc toate ustensilele și obiectele de pe biroul unei persoane. Mii de oameni au lucrat timp de doi ani la visul lui Jobs. În biografia lui, dar și în cărțile altor oameni care au lucrat cu el, apare ideea extremă a perfecțiunii inovației și a unui produs care să revoluționeze lumea tehnologică.
Al doilea mit: dacă voi studia inovația, colegii mei vor aștepta de la mine să devin inovator. Desigur, cu toții ne așteptăm să devii inovator, alături de colegii tăi, care vor studia și ei despre inovație, și alături de întreaga echipă de management, care va înțelege și rolul, și importanța strategică a procesului de inovare în companie. Pentru că, desigur, toată discuția va porni de la cum definești și la cum implementezi o cultură a inovației. Într-un interviu dat în anii 2000 pentru Harvard Business Review, Bernard Arnault, fondatorul casei LVMH, spune că ”Întreaga idee a businessului nostru este să le dăm designerilor și artiștilor noștri libertate completă pentru a inventa fără limite”. Arnault descria, în acel interviu, care a fost rolul său în ideea rochiei de hârtie lansate de John Galliano sau în designul genții lui Marc Jacobs, care a devenit semnătura brandului.
Desigur, veți spune, Galliano și Jacobs sunt artiști, e treaba lor să creeze. Dar când se confruntă cu o problemă, până și industriile ”renumite” pentru lipsa de creativitate pun inovația la treabă. La sfârșitul anilor 90, Bank of America era în stagnare și mergea cu pași repezi către scăderea semnificativă a cotei de piață. Soluția lor a fost să desemneze o sucursală pilot, în care au testat toate ideile venite din ședințele din brainstorming, din relația directă cu clienții și mai ales din tendințele de digitalizare care începuseră să atingă piața. Doi ani mai târziu, Bank of America își găsea cea mai bună formulă de lucru, cu servicii și sucursale nișate pe nevoile clienților și cu activele în creștere. Experimentul a adus însă cele mai multe idei noi pentru piața bancară americană, în care inovarea serviciilor chiar nu fusese o prioritate în ultimii zeci de ani. De ce a fost nevoie? De o presiune din exterior și de curaj din interior. Rețeta e valabilă și în zilele noastre.
Al treilea mit? Inovarea nu e o prioritate. În studiul KPMG Global Outlook 2015, aproape 40% dintre respondenți au spus că principala lor prioritate strategică e să găsească noi metode de creștere a businessului, fiind urmați îndeaproape de cei care aveau ca prioritate extinderea geografică sau reducerea costurilor, doar 27% dintre cei chestionați menționând că prioritatea lor este crearea unei culturi inovatoare în companie. Ce aduc nou metodologiile de inovare este că atât creșterea businessului, cât și extinderea sau reducerea costurilor se pot obține din procese inovatoare, făcute și implementate pas cu pas.
Cea mai importantă barieră este însă legată de cultura companiilor și de modul cum acestea percep inovația. Cam fiecare companie își trece inovația în lista de valori, pentru că este o valoare la care aspiră și pe care ar vrea să o implementeze. Pe de altă parte, cu cât mai mare este organizația, cu atât cresc ierarhiile și tot cu atât scade șansa angajaților de a se simți liberi, nestingheriți și nepuși la zid dacă spun ceva nepotrivit. ”Nu e niciun accident în faptul că AHA și HAHA se scriu cam la fel”, spune într-unul din discursurile sale motivaționale Mitch Ditkoff, un renumit consultant american. Cele mai bune idei vin din echipe relaxate, din discuții libere între oameni bine pregătiți și resurse financiare care să îi susțină în demersul inovator. Cam așa cum norocul este întâlnirea dintre întâmplare și pregătire.
Inovația este tot un noroc, iar inovația bine implementată este punerea norocului la treabă.
Succes în inovare!
Iuliana Roibu este consultant în sustenabilitate și inovație și partener al companiei de training și consultanță Enviso. Pentru prima dată pe piața locală, Enviso livrează primele cursuri cu certificări în inovație.
