Mulți dintre noi am gândit și așezat pe hârtie, nu doar o dată, strategii extraordinare de resurse umane ce nu au văzut lumina implementării. Unele dintre ele au fost adaptate de la bun început pentru a intra într-un buget de timp, de resurse, de constrângeri corporatiste. Altele au fost prea îndrăznețe ca să primească aprobare.
Dar în lumea noastră, a profesioniștilor HR, ele ar fi avut foarte mult sens dacă oamenii ar fi prioritizat…oamenii.
Ne întrebăm, ce idei curajoase pentru proiecte de învățare au gândit oamenii de HR? Acelea care, chiar dacă nu au fost implementate, sunt idei ce merită auzite?
Există programe de dezvoltare sau de schimbare care merită să fie scoase din anonimat și să producă o scânteie de inspirație pentru comunitatea HR? Sau proiecte de Employer Branding derulate printr-o campanie creativă sau atipică, care aduce inovație? Ori campanii de recrutare care au simplificat, inovat, sau descoperit cum să atragă candidații interesați și serioși.
Știm că o strategie de învățare e bună dacă este ancorată în realitate. Dar mai știm că ancorarea în realitate nu ne pune mereu în ipostaza de a fi creativi, de a regândi procesele.
Innovation in HR
În evenimentele Fast Forward pe care noi, Revista HR Manager, împreună cu compania HUMANISTIC, le organizăm, încercăm să alegem o temă pe care să o prezentăm într-un mod diferit pentru a înțelege esența ei. Ediția a XIX-a a fost despre Inovața în HR. Iulia Buciuman, Managing Partner, HUMANISTIC, a deschis evenimentul și a vorbit despre ce înseamnă inovația în țara noastră.
Din studii reiese că România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană când vorbim despre inovație în HR. Țara oastră se află la 32,6% din valoarea medie a indicatorului de inovație din UE. Performanța țării noastre este sub media inovatorilor emergenți (50%). Cu alte cuvinte, noi, ca țară, avem potențial de creștere. Al doilea lucru care s-a întâmplat este că este din ce în ce mai greu în România, o țară privită din ce în ce mai avantajos din punct de vedere al costurilor și a prezenței multinaționalelor, să atragem noi idei de business, noi verticale care să facă economia să crească. Nu vorbim aici doar despre acelea care aduc economii sau creșteri la bugetul de stat, vorbim despre existența unei creșteri sănătoase.
Conform graficului prezentat de Iulia Buciuman, aflăm că salariile au crescut și în România în ultimii 10 ani, nemaifiind o diferență foarte mare între țările vestice și estice, comparând cifrele costului traiului de zi cu zi.
Întrebarea este ce avem de făcut sau ce putem face ca noi să rămânem cu o identitate foarte clară pe piața europeană și să aflăm care sunt motivele pentru care investitotii străini ar continua să fie în România. Cu ce contribuim noi, cum creștem GDPR-ul nostru și cum arată pe termen lung piața muncii?
Disruption or Change
Când vorbim despre inovație, majoritatea se gândesc la ceva de tip Disruption, ceva nemaivăzut, nemaiîntâlnit, nemaiauzit, așa cum, să spunem că au fost mașinile sau ideile de car-sharing pentru taxiuri. Cu alte cuvinte să revoluționăm, să creăm o nouă industrie poate cum a fost Apple pentru telefonia mobilă sau industria de calculatoare. Dar, la cum privim noi inovația, sau cum am dori să o privim, este foarte greu să pornim de undeva de sus; ar fi ideal să ne uităm la pașii mici, la ideile mici care schimbă poate viața cuiva în bine. Și genul acesta de schimbare este la fel de important pentru noi ca „acea schimbare” care ar inventa sau reinventa ceva într-o industrie.
Ce știm noi ca specialiști de resurse umane este că inovația este un „mușchi” care se crește în timp. Nu putem să fim cu adevărat inovatori doar după o sesiune de brainstorming.
Pentru a viziona întreg discursul Iuliei Buciuman, accesați acest link.
Pentru a viziona întreg evenimentul, accesați pagina oficială.
