Modificările aduse Codului fiscal prin Ordonanța de urgență
nr. 79/2017 afectează relațiile de muncă în contextul în care, în prezent, orice modificări legislative stau sub semnul imprevizibilității.
De Luminița Dima
Noua reglementare a adus câteva schimbări importante în ceea ce privește sarcinile fiscale ale angajatorului și salariatului, aplicabile începând cu 1 ianuarie 2018, însă, odată cu aceste schimbări, a adus și multă incertitudine, temeri și, uneori, tensiuni.
Schimbări în sarcina fiscală a salariaților
Sub imperiul reglementării în vigoare în prezent, plata contribuțiilor către fondul de pensii, sănătate și șomaj este împărțită între angajatori și angajați: (i) contribuția pentru fondul de pensii pentru condiții normale – 15,80% în sarcina angajatorului și 10, 50% în sarcina salariatului; (ii) sănătate – 5,20% în sarcina angajatorului și 5,50% în sarcina salariatului; (iii) șomaj – 0,50% în sarcina angajatorului și 0,50% în sarcina salariatului.
Practic, începând cu 1 ianuarie 2018, contribuțiile pentru fondul de pensii în cazul condițiilor normale și pentru sănătate au fost ,,mutate” către salariat (25% – contribuția individuală de asigurări sociale și 10% – contribuția individuală de asigurare de sănătate).
Pe de altă parte, contribuția pentru șomaj nu va mai fi în sarcina angajatului, fiind mutată în cadrul unei ,,contribuții asiguratorie pentru muncă” generale care va fi în sarcina angajatorului și plătită de acesta.
Deși impozitul pe venit, aflat în sarcina salariatului, va fi redus de la 16% la 10%, toate aceste schimbări vor genera o creștere a sarcinilor fiscale pentru angajat cu cel puțin 12%. Această creștere a sarcinilor fiscale va avea drept rezultat scăderea salariului net al angajaților.
Schimbări în sarcina fiscală a angajatorilor
Începând cu 1 ianuarie 2018, angajatorii nu vor mai plăti contribuțiile sociale către fondurile de pensii și de sănătate (cu excepția unor contribuții suplimentare pentru angajatori de 4%, respectiv 8%, calculate la veniturile salariale ale angajaților care lucrează în condiții de muncă deosebite sau speciale). Angajatorii vor plăti în schimb o ,,contribuție asiguratorie pentru muncă”, plata realizându-se către bugetul de stat, din care statul va distribui sume specific menționate de lege către anumite fonduri.
În baza noii reglementări sarcinile fiscale ale angajatorului scad cu aproximativ 20%.
Incertitudini și întrebări
Noua legislație nu prevede însă în mod expres mutarea contribuțiilor sociale sau a sumelor de bani corespunzătoare acestora de la angajator la angajat și nici obligația angajatorului de a crește salariile lunare brute ale angajaților.
Din perspectivă juridică, Ordonanța de urgență nr. 79/2017 doar crește în mod expres cuantumul sarcinilor fiscale ale angajaților și respectiv scade cuantumul sarcinilor fiscale pentru angajatori. Prin urmare, nu există niciun text legal care să prevadă schimbări privitoare la cuantumul salariului lunar de bază brut al salariatului.
În consecință, salariile lunare brute de bază ale salariaților vor fi afectate deoarece li se vor aplica sarcini fiscale mai mari începând cu 1 ianuarie 2018.
Pe de altă parte, regimul juridic al ordonanțelor de urgență impune ca aceste acte normative să fie supuse procedurii de aprobare în Parlamentul României. În acest context, este posibil ca Parlamentul să adopte această ordonanță de urgență fără modificări, să o adopte cu modificări sau să o respingă. Prin urmare, nu există nicio garanție că sarcinile fiscale astfel modificate să fie menținute în aceeași formulă nici înainte de 1 ianuarie 2018 și nici după această dată, când modificările vor intra oricum în vigoare.
Fiind dat acest context, modificarea salariilor de bază brute ale angajaților prin acte adiționale la contractele lor de muncă cu efecte pe durată nedeterminată poate genera riscul pentru angajator de a nu mai putea modifica unilateral efectele acestor acte adiționale în cazul în care dispozițiile legale vor fi din nou modificate.
În ce modalitate se pot aduce modificări salariilor brute ale salariaților pentru ca aceștia să fie motivați să își desfășoare activitatea în continuare la un nivel de calitate corespunzător, fără ca angajatorii să fie supuși riscului de creștere a costurilor? Piața este încă în căutarea unor răspunsuri.
Surpriză: obligativitatea negocierii colective
Pentru a-i obliga pe angajatori să înceapă demersuri de modificare a salariilor brute, Guvernul a adoptat o nouă Ordonanță de urgență, nr. 82/2017, prin care a instituit obligația tuturor angajatorilor, indiferent de numărul angajaților pe care îi au, indiferent dacă au contract colectiv de muncă în vigoare sau nu și indiferent dacă există sau nu sindicate sau reprezentanți ai angajaților la nivelul unității, ca în perioada 20 noiembrie – 20 decembrie 2017 să inițieze negocieri colective pentru a pune în aplicare modificările Codului fiscal.
Pentru nerespectarea acestei obligații, sancțiunea amenzii între 5.000 și 10.000 de lei pentru refuzul angajatorului de a negocia, reglementată de Legea dialogului social, este aplicabilă.
Deși negocierea colectivă pare oneroasă pentru unii angajatori, ea reprezintă o soluție pentru găsirea celei mai bune modalități de satisfacere atât a intereselor angajaților cât și a celor ale angajatorilor, pentru că o soluție de compromis poate preveni sau chiar înlătura tensiunile provocate de schimbările legislative și imprevizibilitatea lor și poate diminua riscul apariției unor litigii.
Posibile soluții
Angajatorii pot să rămână pasivi și să aplice noile reglementări în forma în care acestea vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2018, însă este posibil să apară salariați nemulțumiți, cu randament foarte scăzut și care vor deveni neimplicați.
Marea majoritate a angajatorilor sunt însă de bună-credință și nu urmăresc să profite de schimbările legislative. Aceștia au în vedere și posibilitatea de a modifica salariul de bază lunar brut prin semnarea unui act adițional la contractul de muncă pe durată nedeterminată. Totuși, dacă implementează această variantă pot ajunge în situația în care, în cazul unor noi modificări privind cuantumul sarcinilor fiscale sau distribuția acestora între angajator și salariat, costurile asociate salariilor vor crește automat.
Din acest motiv angajatorii analizează modalități de modificare reversibile a salariilor sau posibilitatea acordării unor bonusuri pentru a compensa temporar pierderea suferită de salariați, reflectată în scăderea venitului net. Numai că și aceste variante au neajunsuri, salariații se pot simți în continuare în incertitudine, pot fi demotivați, nu vor avea siguranța că veniturile lor nete nu vor fi afectate pe termen lung.
În acest context legislativ instabil, buna-credință în relațiile de muncă are un rol foarte important pentru a ghida părțile spre soluția cea mai potrivită pentru situația lor specifică, însă este nevoie sa identifice cu atenție această soluție, să evalueze corect riscurile la care se expun și să formuleze clauze cu prevederi clare, care să reflecte în mod corect înțelegerea lor.
Luminița Dima este recunoscută în mod independent drept un expert în domeniul dreptului muncii, având peste 19 ani de experiență profesională în proiecte complexe care implică restructurarea forței de muncă, transferuri de angajați, negocierea și executarea contractelor colective de muncă, politici și proceduri de muncă interne, organizarea timpului de lucru, sănătatea și siguranța în muncă, due diligence privind raporturile de muncă, cursuri de dreptul muncii, soluționarea conflictelor de muncă.Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen este promotor al avocaturii de afaceri în România, oferind soluţii juridice şi fiscale integrate companiilor care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa locală. Firma are o echipă formată din peste 150 de avocaţi, consultanţi fiscali şi consilieri în proprietate intelectuală, având birouri la Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov şi Craiova.
