Avem de-a face cu o tendință îngrijorătoare: din ce în ce mai mulți tineri aleg să își părăsească angajatorii fără a anunța în prealabil sau chiar să evite complet interviurile și prima zi de muncă. Această practică, cunoscută sub numele de „ghosting”, devine din ce în ce mai răspândită, iar tinerii din Generația Z par să fie promotorii ei.
Așadar, se pune problema dacă un astfel de comportament reprezintă o formă de manifestare a independenței și controlului asupra carierei sau, din contră, poate fi considerat o formă de autosabotare care poate afecta atât tinerii, cât și companiile pentru care lucrează sau la care încearcă să se angajeze.
O tendință îngrijorătoare și posibile explicații
Conform unui studiu recent realizat de platforma Indeed, aproximativ 75% dintre angajați au practicat ghostingul în ultimul an, iar procentul crește semnificativ în rândul Generației Z. Dacă nu le-a convenit ceva, 93% dintre tineri pur și simplu nu s-au dus la interviuri. De asemenea, 87% au declarat că nu s-au prezentat în prima zi la un job fără să anunțe în prealabil.
Odată cu creșterea ratei de ghosting în rândul tinerilor, ne întrebăm ce motive stau în spatele acestui comportament aparent nepotrivit în lumea profesională? Una dintre explicațiile posibile este că tinerii își doresc să aibă un control mai mare asupra propriei cariere și să își asume decizii care să le servească interesele personale și profesionale. Prin evitarea conversațiilor dificile legate de plecare sau refuzarea unui loc de muncă ce nu li se potrivește, acești tineri își pot menține autonomia și libertatea de a-și urma propriile viziuni și aspirații.
Într-o lume în care noțiunea de independență și autenticitate este din ce în ce mai valorizată, poate fi perceput ca un act de îndrăzneală să te îndepărtezi de cutumele vechi și să îți asumi riscuri în căutarea unui traseu profesional care să te reprezinte.
Totodată, contextul economic și social poate juca un rol important în această ecuație. Într-o piață a muncii tot mai competitivă și o situație economică incertă, tinerii pot simți libertatea de a explora și de a experimenta mai mult ca oricând. Factori precum schimbările rapide în tehnologie, globalizarea și creșterea costurilor de trai pot influența deciziile lor de carieră și comportamentul în relațiile de muncă.
În plus, este important să luăm în considerare și impactul mediului de lucru asupra comportamentului tinerilor. Cultura organizațională, stilul de management și politicile companiei pot influența modul în care aceștia percep și răspund la cerințele și așteptările din mediul profesional.
Astfel, tinerii reacționează în consecință la un mediu de lucru care nu se potrivește cu valorile sau obiectivele personale, determinându-i să caute alternative sau să își părăsească joburile fără să dea vreo explicație.
Implicațiile pentru companii
Tendința tinerilor de a părăsi locurile de muncă fără a anunța în prealabil sau de a evita interviurile și prima zi de lucru poate avea consecințe semnificative pentru companii. De exemplu, poate crea dificultăți considerabile în procesul de recrutare și reținere a personalului, cu impact direct asupra eficienței și stabilității organizaționale.
Unul dintre principalele efecte ale ghostingului în rândul tinerilor este dificultatea întâmpinată de companii în atragerea și reținerea noilor talente. Într-o piață a muncii competitivă, în care cererea pentru talent este ridicată, acest lucru poate duce la pierderi financiare. De asemenea, poate submina eforturile organizației de a-și îndeplini obiectivele strategice și de a-și menține competitivitatea pe piață.
În plus, ghostingul poate afecta negativ cultura organizațională și moralul angajaților. Angajații rămași în companie ar putea resimți un sentiment de nesiguranță și instabilitate în legătură cu viitorul lor în cadrul organizației, ceea ce poate afecta productivitatea și implicarea lor în muncă.
De asemenea, acest comportament poate contribui la deteriorarea relațiilor de muncă și la creșterea tensiunilor în cadrul echipei. Pe termen lung, ghostingul poate avea consecințe negative asupra brandului de angajator și reputației companiei pe piața muncii.
Un profil negativ în rândul potențialilor angajați poate descuraja candidații calificați să aplice pentru pozițiile vacante și poate compromite capacitatea organizației de a atrage și reține talentele necesare pentru succesul său pe termen lung.
Factorii financiari și transparența în comunicare
Un aspect crucial în interpretarea comportamentului de ghosting în rândul tinerilor este influența factorilor financiari asupra deciziilor lor de carieră. Într-o societate în care costurile de trai sunt în continuă creștere, iar accesul la resurse financiare este din ce în ce mai important, salariul și beneficiile oferite de un loc de muncă devin factori decisivi în luarea deciziilor.
Un salariu mai mare și un pachet de beneficii mai atractiv pot fi factori-cheie în reținerea tinerilor într-un loc de muncă sau în atragerea lor către o anumită companie. Într-o perioadă în care concurența pentru talentele calificate este acerbă, companiile sunt nevoite să ofere pachete salariale competitive și să acorde o atenție sporită beneficiilor suplimentare pentru a-și atrage și reține angajații. Totodată, transparența în comunicarea despre salarii și beneficii joacă un rol crucial în crearea unei relații de încredere între angajați și angajatori.
O comunicare deschisă și sinceră în legătură cu aspectele financiare ale locului de muncă poate contribui la eliminarea neînțelegerilor și a frustrărilor și poate consolida relațiile dintre angajați și companie. Prin furnizarea de informații clare și detaliate despre pachetul salarial și beneficiile oferite, companiile pot stabili așteptări realiste și pot ajuta angajații să facă alegeri informate și să se simtă valorizați și respectați în cadrul organizației.
Aceasta poate contribui la creșterea loialității și implicării angajaților și la construirea unei culturi organizaționale sănătoase și de succes.
O potențială formă de autosabotare?
Deși ghostingul poate părea inițial o opțiune atrăgătoare pentru tineri în încercarea de a-și manifesta controlul și independența în ceea ce privește cariera lor, acest comportament poate avea consecințe semnificative pe termen lung, atât pentru ei înșiși, cât și pentru viitoarele lor oportunități profesionale.
Unul dintre dezavantajele majore ale ghostingului este deteriorarea relațiilor și reputației profesionale. Într-o lume interconectată și în care networkingul este tot mai important, abandonarea bruscă a unui loc de muncă sau a unui proces de recrutare fără nicio notificare poate lăsa o impresie negativă asupra angajatorilor și a colegilor de muncă. Aceasta poate afecta capacitatea tinerilor de a obține recomandări și referințe pentru viitoarele lor locuri de muncă și poate compromite relațiile profesionale în cadrul industriei lor. În plus, ghostingul poate afecta negativ dezvoltarea profesională a tinerilor. Evitarea conversațiilor dificile sau a oportunităților de creștere și dezvoltare profesională în cadrul unui loc de muncă îi poate împiedica pe tineri să își îndeplinească potențialul și să își atingă obiectivele de carieră.
Alegerea de a fugi de situațiile inconfortabile sau de a ignora responsabilitățile și angajamentele profesionale îi poate împiedica pe tineri să acumuleze experiență și să dobândească abilitățile necesare pentru a avansa în carieră. În plus, ghostingul poate avea consecințe financiare negative pentru tineri. Abandonarea bruscă a unui loc de muncă fără să se asigure că au o altă opțiune solidă poate duce la perioade de șomaj și instabilitate financiară. Acest lucru poate afecta capacitatea lor de a se susține financiar și de a-și îndeplini nevoile de bază, precum și de a-și planifica și realiza obiectivele pe termen lung. Prin conștientizarea acestor consecințe și abordarea deciziilor legate de carieră într-un mod mai responsabil, tinerii pot să își maximizeze șansele de succes și să își construiască un viitor profesional promițător.
Ce pot face tinerii și companiile
Pentru a evita consecințele negative ale ghostingului și pentru a-și gestiona mai eficient cariera, tinerii ar trebui să ia în considerare câteva aspecte importante în ceea ce privește deciziile lor profesionale:
Autoreflecție și clarificarea obiectivelor. Este esențial ca tinerii să își dedice timp pentru a reflecta asupra valorilor, intereselor și obiectivelor lor profesionale. Prin identificarea clară a ceea ce își doresc să obțină în carieră și a tipului de mediu de lucru în care se simt cel mai confortabil, tinerii pot lua decizii mai informate și mai aliniate cu traseul lor profesional.
Comunicare deschisă și sinceră. În relația cu angajatorii lor sau cu potențialii angajatori, tinerii ar trebui să adopte o abordare deschisă și sinceră. Evitarea conversațiilor dificile sau ignorarea notificărilor poate crea tensiuni și conflicte care ar putea fi evitate prin comunicare clară și transparentă. Prin exprimarea nevoilor și așteptărilor lor în mod deschis și onest, tinerii pot contribui la crearea unui mediu de lucru mai sănătos și mai productiv pentru toți cei implicați.
Asumarea responsabilității și respectarea angajamentelor. Un aspect crucial în gestionarea carierei este asumarea responsabilității pentru acțiunile și angajamentele luate. Tinerii ar trebui să înțeleagă importanța respectării termenelor și angajamentelor profesionale și să își asume responsabilitatea pentru deciziile lor. Prin respectarea promisiunilor și angajamentelor, tinerii pot construi relații profesionale solide și pot câștiga respectul și încrederea colegilor și a angajatorilor lor. Căutarea sprijinului și a îndrumării.
Tinerii ar trebui să fie deschiși să caute sprijin și îndrumare din partea persoanelor mai experimentate sau a mentorilor în ceea ce privește gestionarea carierei lor. Înțelegerea și acceptarea sfaturilor și a feedbackului pot fi extrem de valoroase în dezvoltarea profesională a tinerilor și în orientarea lor către decizii mai informate și mai responsabile.
Pe de altă parte, companiile ar trebui să ia în considerare următoarele aspecte pentru a îmbunătăți relația lor cu tinerii angajați și pentru a-i reține în cadrul organizației: Promovarea unei culturi organizaționale deschise și incluzive.
Companiile ar trebui să promoveze o cultură organizațională care să încurajeze comunicarea deschisă și transparentă și să sprijine diversitatea și incluziunea în cadrul echipei. Prin crearea unui mediu de lucru în care angajații se simt valorizați și respectați, companiile pot încuraja loialitatea și implicarea angajaților și pot contribui la succesul și prosperitatea pe termen lung a organizației.
Oferirea unor oportunități de dezvoltare și creștere profesională. Companiile ar trebui să ofere oportunități de avansare și dezvoltare profesională pentru tinerii angajați, însoțite de recompense și recunoaștere pentru performanța remarcabilă.
Prin promovarea oportunităților de creștere și dezvoltare, companiile pot încuraja angajații să rămână loiali și implicați în cadrul organizației și să contribuie la realizarea obiectivelor și a succesului acesteia pe termen lung.
Transparență în comunicarea despre salarii și beneficii. Companiile ar trebui să fie deschise și transparente în ceea ce privește politica lor salarială și beneficiile oferite. Prin furnizarea unor informații clare și accesibile despre salarii și beneficii, companiile pot ajuta angajații să ia decizii informate și să se simtă încrezători în alegerea lor de carieră.
Prin urmare, atât tinerii, cât și companiile au un rol crucial în gestionarea relației lor profesionale și în asigurarea unui mediu de lucru sănătos și productiv pentru toți cei implicați. Prin adoptarea unei abordări deschise, transparente și responsabile față de carieră, tinerii pot să își maximizeze șansele de succes și să își construiască un viitor profesional promițător, în timp ce companiile pot să își atragă și să își rețină talentele și să își asigure succesul și prosperitatea pe termen lung.
Ce e de făcut
În lumina tendinței tot mai frecvente a ghostingului în rândul tinerilor în contextul pieței muncii, este esențial să ne concentrăm asupra impactului acestui comportament și asupra modului în care poate fi abordat și gestionat în mod eficient. Poate fi o reacție la presiunile financiare, la medii de lucru toxice sau la lipsa de claritate în comunicare, dar poate avea consecințe negative pe termen lung atât pentru tineri, cât și pentru companii. Este important ca tinerii să își asume responsabilitatea pentru deciziile lor profesionale și să își clarifice obiectivele și valorile în ceea ce privește cariera lor.
Comunicarea deschisă și sinceră cu actualii sau potențialii angajatori este crucială pentru gestionarea carierei și pentru evitarea situațiilor neplăcute sau a conflictelor în mediul profesional. În același timp, companiile ar putea să adopte o abordare proactivă în gestionarea relației lor cu tinerii angajați și să ofere un mediu de lucru stimulant și satisfăcător, în care angajații se simt valorizați și respectați.
Crearea unor oportunități de dezvoltare și creștere profesională, precum și promovarea unei culturi organizaționale deschise și transparente pot contribui la reținerea și angajarea tinerilor talentați și la succesul și prosperitatea pe termen lung a organizației. În final, prin conștientizarea impactului ghostingului și prin adoptarea unei abordări mai responsabile și proactive față de carieră, atât tinerii, cât și companiile pot să își maximizeze șansele de succes și să își construiască un viitor profesional promițător. Prin colaborare și angajament reciproc, putem crea un mediu de lucru mai sănătos, mai productiv și mai satisfăcător pentru toți cei implicați.
Foto: Freepik.com
Aici puteți vedea un preview al celui mai recent număr al revistei HR Manager.
Pentru abonare, click aici.
