Problemele emotionale nu ocolesc angajatii din corporatii. Nu este o situatie de genul „angajatii mei nu sunt expusi la asa ceva; nici nu concep sa am in organizatie oameni cu probleme emotionale”. Think again! Angajatii sunt oameni, iar oamenii sunt vulnerabili la factorii externi – si aici putem incepe enumerarea cu mediul economic
Un deces in familie, un divort, un nivel ridicat de stres pot conduce la scaderea energiei si capacitatii de concentrare, si deci a productivitatii. Nu spune nimeni ca acel angajat va dobandi un comportament extrem, insa este suficient sa fie distras si usor iritabil pentru a-si crea, in primul rand, lui insusi, si apoi organizatiei, un deserviciu. Fiecare dintre noi, cand avem o problema personala mai apasatoare, cu greu ne mai concentram la ce avem de facut la munca
Prin urmare, organizatia trebuie sa dezvolte niste instrumente prin care sa sustina bunastarea emotionala a angajatilor sai si sa-i ajute in a depasi momentele mai dificile. Nu, nu trebuie sa asaltam efectiv angajatul cu sfaturi de natura psihiatrica sau cu actiuni care mai rau il vor speria, decat ajuta. Din punctul meu de vedere, un bun manager, si cu atat mai mult, un bun HR Manager, are capacitatea de a identifica schimbari in atitudinea sau comportamentul angajatului, schimbari de tonus, care ar putea duce la prezenteism (sa vii la munca desi esti bolnav).
Daca iti cunosti oamenii, vei sti cand sa stai de vorba cu ei, cum sa adresezi subiectul si cum sa previi adoptarea sentimentului de compatimire de catre ceilalti (cand ai o problema nu iti doresti ca ceilalti sa spuna: „vai saracul de el/saraca de ea”, „vai din cauza aia nu si-a atins targetul luna asta” etc).
In continuare va prezint punctul de vedere al lui Rick Hughes, consilier principal pe probleme de psihologie organizationala in cadrul Asociatiei Britanice de Consiliere si Psihoterapie, cu privire la bunastarea emotionala a angajatilor (punct de vedere publicat pe hrmagazine.co.uk):
„Grija fata de bunastarea psihica a angajatilor este o atitudine care poate sa aduca valoare adaugata business-ului. Problema este ca destul de frecvent intalnesc clienti care se plang de faptul ca angajatorii ii subapreciaza. Si vorbim de o tendinta ingrijoratoare, accentuata de climatul economic actual – cu totii vrem sa facem mai mult, cu mai putine resurse umane si fara perspective de cresteri salariale. Numai ca asta inseamna ca in fiecare vineri, personalul se simte extenuat, frustrat si suparat.
Recompensa financiara continua sa fie un prim motivator pentru angajati, dar avand in vedere ca salariile au inghetat, ca se opereaza restructurari si ca perspectivele de crestere sunt inca timide, nu vorbim de o solutie realista. Traim totusi in vremuri de austeritate si stim asta. Si cu toate ca se intrevad semne pentru vremuri mai bune, din pacate precedentul a fost stabilit. Aceasta este starea noua, starea de fapt – „normalul”.
O mai mare concentrare de forte pe managementul bugetului nu dauneaza, dar s-ar putea sa nu fie chiar o coincidenta cu faptul ca azi costul prezenteismului este de doua ori mai mult atribuit absenteismului. Asta sugereaza un fel de epidemie a fortei de munca neperformante si neproductive. Oamenilor le este teama ca si-ar putea pierde locurile de munca asa ca vin la job intr-o stare de neperformanta (sunt stresati, anxiosi, afectati de problemele personale, prinsi in situatii de viata nedorite – pierderea unei persoane dragi, despartiri, depresii etc).
Este o situatie ingrijoratoare pentru ca angajatii ar trebui sa fie tratati si priviti ca cea mai de pret comoara a organizatiei. Ar trebui sa fie incurajati si sustinuti sa creasca ca si oameni…pentru ca astfel devin si performanti. Si asta nu este benefic doar pentru ei, ci si pentru companie. Asa ca unde gresesc angajatorii si cum putem schimba lucrurile?
Trei conditii de baza
Exista o posibila solutie low-cost, fara riscuri. Aceasta presupune vegherea asupra bunastarii psihice a angajatilor si crearea unor cadre de actiune pentru sustinerea celor ce au nevoie. Cum transpuneti asta in practica? Prin asumarea unei politici de well-being ce implica intreaga organizatie. Pentru reusita aveti nevoie de:
Coerenta: politicile trebuie sa reflecte un sentiment de grija si atentie fata de intregul personal, sa imbratiseze oportunitatile legale de a le oferi angajatilor facilitati precum un program de lucru flexibil, conditii de munca ajustabile etc.
Performanta: La nivel de management, personalul ar trebui sa aiba oportunitatea de a se dezvolta si invata printr-o abordare manageriala motivatoare si inspirationala;
Oameni: Angajatii ar trebui sa aiba acces la suport atunci cand contextul o cere;
Scopul acestui material este, desigur, sa punem accent pe „Oameni”.
Indiferenta costa
Ca oameni, crestem si ne dezvoltam, invatand din experienta acumulata de-a lungul vietii. Avand in vedere si stresul economic de azi, cu totii intampinam dificultati din cand in cand. Cu unul din patru oameni predispusi la probleme emotionale, trebuie sa existe suport si intelegere pentru cei in cauza. Da, medicul este principalul responsabil pentru recuperarea noastra, dar organizatiile au si ele o responsabilitate fata de angajati. In orice moment, pot aparea in vietile angajatilor probleme de familie, stres, anxietate etc.
Fara suportul necesar, acesti oameni pot deveni distrasi, vulnerabili, expusi conflictelor, incapabili de a se concentra ca in mod normal si astfel predispusi la prezenteismul neproductiv.
Creand o strategie de well-being coerenta, organizatiile isi pot pune la punct, din timp, o serie de cadre de interventie astfel incat sa previna escaladarea unor mici nereguli in probleme stringente. Pana la urma, daca angajatii sunt cea mai de pret resursa atunci trebuie sa avem grija de ei (nu doar din vorbe, as adauga-n.r.).”
