Modul în care lucrăm s-a schimbat. Cum găsim cele mai bune soluții pentru sănătatea angajaților? Sunt ani de când vorbim de burnout, work-life-balance, balance în general și explorăm orice ar putea aduce un plus: suntem deschiși la a vorbi despre somn, parenting, hobby, relații de iubire, și tratăm „resursa umană” ca om. Om cu probleme, om cu emoții. Nu există soluții imediate pentru adaptarea la noua realitate, dar un lucru e sigur: este nevoie de o abordare nouă, mai empatică, mai implicată, mai atentă la nevoile angajaților. Cum poate o companie să se asigure de sănătatea și siguranța psihologică a angajaților? Despre acest subiect au discutat Georgiana Andrei, Director Vânzări Divizia Abonamente, Rețeaua de sănătate REGINA MARIA și Iulia Buciuman, Managing Partner, HUMANISTIC, în cadrul evenimentului FAST FORWARD. ORGANIZAȚIA VIITORULUI | Ediția a XVII-a, care a avut ca temă The Challenger Mindset for Leaders. Is Wellbeing the new Engagement?
Georgiana Andrei a acceptat provocarea Iuliei Buciuman și a răspuns clar și răspicat tuturor întrebărilor. Iată câteva întrebări și răspunsuri desprinse din discuție:
Este Wellbeing un subiect pentru Regina Maria?
Da, wellbeingul este un subiect pentru noi. Am început să ne uităm la wellbeing prin 2019 când era „o floricică” pentru HR. Aveam discuții cu oamenii de HR și încercam să-i ajutăm să convingă ownerii de PNL că merită să investească în wellbeing. Nici nu am început bine că a venit pandemia și subiectul acesta, împreună cu sănătatea fizică, era foarte important. Ne-am gândit foarte mult la faptul că Regina Maria este privit ca un furnizor de sănătate fizică, suntem recunoscuți pentru abonamente. Noi nu eram în zona psiho-emoțională. De anul trecut am achiziționat lanțul de clinici Oana Nicolau și ne-am dus în direcția asta tocmai pentru că vrem să ajungem la un moment dat să fim recunoscuți ca acel furnizor care se ocupă de om cu totul. Suntem convinși că nu se poate una fără cealaltă.
Medicii voștri au fost instruiți să se uite și la acest aspect (wellbeing)? S-a schimbat modul în care faceți medicina muncii?
Cred că mulți dintre dumneavoastră, dacă vă uitați în rapoartele de medicina muncii, între recomandările pe care le primiți în fiecare an de la medicii de medicina muncii, partea aceasta de stres și partea psiho-emoțională apar sus, împreună cu Oftalmologia, recomandări de ergonomie. Noi am avut discuții cu medicii de medicina muncii, i-am ajutat, i-am trainuit cum să se uite la partea aceasta de stres și cum să îi ajutăm să identifice un om care se află în pragul burnoutului pentru că nu există un ghid clar pentru asta.
Din experiența ta ca manager, cum îți dai seama acum, uitându-te la echipa ta, că e o problemă de wellbeing?
Jobul managerului este și mai greu acum, apropos de lucrurile la care trebuie să ne uităm și cum identificăm acești oameni care poate au probleme. Pentru mine, să spunem că a fost un pic mai ușor pentru că noi, ca business, pentru că marea majoritate a angajaților noștri sunt în clinici, decizia a fost încă de la început că head-quarterul nu stă acasă. Eu și colegii mei am venit constant la birou, în diferite programe dată fiind situația atunci. Este destul de complicat să îți dai seama cum este un om din perspectiva wellbeing atâta timp cât tu nu interacționezi cu el. Noi avem un curs de prim ajutor emoțional pe care eu personal l-am urmat. Acel curs m-a ajutat să învăț niște lucruri la care să mă uit. Personal mă uit la numărul de conflicte în echipă, sau observ că un coleg care în trecut avea multă grijă de el, acum e un pic mai neglijent, nu se mai îmbracă la fel, este un semn că ceva este în neregulă. Dacă observ pe cineva care nu prea face eye-contact este o zonă care îți atrage iarăși atenția. Am avut o situație în care am apelat la telefonul terapeutului și m-a învățat cum să abordez acea situație și în momentul în care am discutat cu colegul respectiv a fost ca și când i-aș fi luat o povară de pe umeri. În mintea lui era „eu nu mai performez, o să mă dea afară, ce o să se întâmple, cum o să fac față”.
Ți s-a întâmplat vreodată să fii în pragul unui burnout?
Dacă întrebați colegii sau soțul, probabil că ar spune că sunt deja de câțiva ani în situația asta. Nu am avut niciodată burnout diagnosticat dar au fost perioade în care am fost copleșită de câte erau de făcut, o realitate în care ne trezim mulți dintre noi. Suntem generația care are părinți de care avem grijă, avem copii care au diverse „probleme” și ajungem în situații în care simțim că suntem depășiți de situație. Pe mine, în astfel de situații, mă ajută foarte mult să fac doi pași în spate. De fiecare dată când mă simt copleșită mă gândesc că altora le e mai greu și o iau de la capăt încet-încet.
Pentru a viziona întreaga discuție accesați acest link.
Pentru a viziona întreg evenimentul, accesați pagina oficială.
