Săptămâna de lucru de 4 zile a devenit o temă tot mai discutată în ultimii ani în contextul evoluției și adaptării la schimbările de pe piața muncii. Această abordare reprezintă o tranziție de la modelul tradițional de lucru pe o perioadă de cinci zile pe săptămână la unul mai flexibil și (poate) mai eficient.
Prin reducerea numărului de zile de muncă la patru, dar menținând același nivel de salarizare, această schimbare reprezintă un echilibru aparent între cerințele profesionale și nevoile personale ale angajaților. Un weekend prelungit pe tot parcursul anului devine un beneficiu apreciat, oferind timp suplimentar pentru familie, odihnă, relaxare și activități recreative. Pe lângă îmbunătățirea echilibrului între viața personală și cea profesională, săptămâna de lucru de 4 zile vine și cu o serie de avantaje care pot contribui la îmbunătățirea productivității și a satisfacției angajaților.
Totuși, această tranziție nu este lipsită de provocări și potențiale capcane care trebuie abordate și gestionate cu atenție pentru a asigura succesul implementării acestei noi paradigme în lumea muncii. În unele cazuri, reducerea zilelor de lucru poate duce la o scădere a productivității, mai ales dacă nu sunt implementate măsuri eficiente de gestionare a timpului sau dacă sarcinile nu sunt repartizate corespunzător.
Pentru alte organizații, trecerea la o săptămână de lucru de 4 zile poate să implice costuri suplimentare, cum ar fi creșterea salariilor sau angajarea de personal suplimentar pentru a compensa orele pierdute. De altfel, implementarea unei săptămâni de lucru de 4 zile poate fi o sarcină complexă și poate necesita ajustări semnificative în ceea ce privește procesele și cultura organizațională. În continuare, vom explora aceste aspecte în detaliu.
ȚĂRILE CARE AU EXPERIMENTAT SAU EXPERIMENTEAZĂ SĂPTĂMÂNA REDUSĂ DE LUCRU
BELGIA – a devenit prima țară din Europa care a legiferat o săptămână de lucru de patru zile. În februarie 2022, angajații au obținut dreptul de a opta pentru a lucra o săptămână completă în patru zile în loc de cele obișnuite cinci, fără a suferi o scădere a salariului. Dar asta nu înseamnă că angajații belgieni vor lucra mai puțin – pur și simplu, își vor concentra orele de lucru în mai puține zile. Scopul măsurii este acela de a oferi oamenilor și companiilor mai multă libertate în organizarea timpului lor de lucru.
Alexander de Croo, prim-ministrul Belgiei, a declarat la acea vreme că speră ca această schimbare să ajute la flexibilizarea pieței muncii și să facă mai ușor pentru oameni să îmbine viața de familie cu cariera lor. De asemenea, noul model de lucru ar trebui să creeze o economie mai dinamică.
Conform datelor Eurostat pentru al treilea trimestru al anului 2021, doar aproximativ 71 din 100 de belgieni din grupa de vârstă cuprinsă între 20 și 64 de ani au un loc de muncă, mai puțin decât media zonei euro de aproximativ 73 și cu 10 puncte procentuale mai puțin decât în țări vecine precum Olanda și Germania. Cu toate acestea, perspectiva unei săptămâni de lucru de patru zile nu este atractivă pentru toți. Unii angajați cu normă întreagă vor lucra într-adevăr zile foarte lungi dacă aleg să-și comprime orele, iar alții, cum ar fi lucrătorii în schimburi, pur și simplu nu vor avea opțiunea unei astfel de flexibilități.
GERMANIA
Potrivit Forumului Economic Mondial, în medie, un german lucrează 34,2 ore pe săptămână, această durată fiind una dintre cele mai scurte din UE. Cu toate acestea, zile poate fi utilizată pentru a racola forță de muncă rară de la concurenți – se dizolvă în perspectivă macroeconomică. Cu alte cuvinte, dacă toate companiile reduc orele de lucru, în cele din urmă va exista un deficit de ore de lucru”, spune Schäfer.
În plus, nu există niciun indiciu că productivitatea ar putea fi crescută în mod semnificativ prin reducerea orelor de lucru. „Reducerea săptămânii de lucru de la cinci la patru zile corespunde unei reduceri de 20% a orelor de lucru. Pentru a compensa scăderea de producție rezultată, productivitatea ar trebui să crească cu 25%”, explică Schäfer, potrivit căruia acest lucru este pură utopie.
PORTUGALIA
În urma succesului altor programe de testare din Europa, Portugalia a decis să se alăture listei de țări care experimentează conceptul unei săptămâni de lucru de patru zile. Ca parte a unui program-pilot finanțat de guvern și anunțat la începutul lunii iunie anul trecut, 39 de companii private s-au înscris pentru a participa la această inițiativă în parteneriat cu organizația non profit 4 Day Week Global.
Companiile participante urmează modelul „100:80:100”: 100% din salariu pentru 80% din timp, în schimbul angajamentului de a menține o productivitate de cel puțin 100%. „Reducerea săptămânii de lucru de la cinci la patru zile corespunde unei reduceri de 20% a orelor de lucru. Pentru a compensa scăderea de producție rezultată, productivitatea ar trebui să crească cu 25%”, explică Schäfer, potrivit căruia acest lucru este pură utopie. Sindicatele au cerut o reducere și mai mare a numărului de ore de lucru, motivul pentru această schimbare cu 72% dintre angajați care lucrează peste 40 de ore pe săptămână, Portugalia are a treia cea mai lungă săptămână de lucru din țările Organizației fiind legat de lipsa de mână de lucru calificată în multe domenii.
Începând cu 1 februarie 2024, 45 de companii din Germania au început să testeze săptămâna de lucru de 4 zile într-un experiment care va dura șase luni în total. Inițiativa, care implică doar companii ale căror activități pot f i adaptate la o săptămână de lucru mai scurtă, este condusă de firma de consultanță în management Intraprenör, cu sediul la Berlin, împreună cu organizația non-profit 4 Day Week Global (4DWG).
Potrivit unui sondaj realizat de Fundația Hans Böckler, aproape trei sferturi dintre angajații cu normă întreagă și-ar dori o săptămână de patru zile cu același salariu. Opt la sută sunt în favoarea unei săptămâni de patru zile chiar și cu salariu redus. Însă 17 la sută resping o reducere a programului de lucru. Dar Holger Schäfer, de la Institutul Economiei Germane, consideră că introducerea săptămânii de patru zile în toată țara ar fi contraproductivă. „Ceea ce poate părea logic din punct de vedere microeconomic – atunci când săptămâna de patru pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), conform unui raport compilat de Universitățile din Londra și Reading, care supraveghează acest program.
REGATUL UNIT
Companiile din Regatul Unit care au desfășurat un experiment de șase luni privind săptămâna de lucru de patru zile planifică acum să permanentizeze această structură, după ce au considerat experimentul ca fiind „extrem de reușit”.
Zeci de companii au fost implicate în acest program-pilot de șase luni, cel mai mare de acest fel, lansat în iunie 2022 pentru a studia impactul orelor de lucru mai scurte asupra productivității afacerilor și asupra bunăstării angajaților, precum și asupra mediului și egalității de gen. Aproximativ 61 de companii din Regatul Unit și peste 3.300 de angajați s-au înscris în acest program, coordonat de cercetători de la Universitățile Cambridge și Oxford, precum și de 4 Day Week Global, dar și de alte grupuri de susținere.
Majoritatea companiilor – aproximativ 92% – care au participat la experiment au decis să păstreze politica săptămânii de lucru de patru zile după perioada de testare. La fel ca în Portugalia, și în UK modelul adoptat este „100:80:100”. SPANIA Guvernul spaniol a acceptat solicitările aliaților săi de stânga de a lansa un program-pilot modest pentru săptămâna de lucru de patru zile în decembrie 2022. Experimentul ajută întreprinderile mici și mijlocii să reducă săptămâna de lucru cu cel puțin jumătate de zi, fără a scădea salariile.
Scopul acestui experi ment este de a evalua dacă SUEDIA În Suedia, o săptămână de lucru de patru zile cu salariu integral a fost testată în 2015, cu rezultate mixte. Chiar și partidele de stânga au considerat că măsura ar fi prea costisitoare pentru a fi implementată la scară largă. Cu toate acestea, unele companii au ales să mențină orele reduse pentru angajații lor.
În cadrul unității de ortopedie a unui spital universitar, s-au observat rezultate pozitive atunci când 80 de asistente și medici au trecut la o zi de lucru de șase ore, iar noi angajați au fost recrutați pentru a acoperi „găurile” din program. Deși reacția personalului medical a fost una pozitivă, experimentul a fost, de asemenea, criticat și nu a fost reînnoit.
Companiile care se înscriu pot primi sprijin dintr-un fond guvernamental de 10 milioane de euro, dar trebuie să găsească modalități de a crește productivitatea pentru a compensa costurile salariale suplimentare, conform Ministerului Industriei din Spania.
Aceste îmbunătățiri trebuie implementate într-un an, iar compania trebuie să participe la program cel puțin doi ani. În primul an al experimentului, guvernul va finanța precum producătorul auto Toyota, au ales să mențină orele reduse pentru angajații lor. Compania de automobile luase deja această decizie pentru mecanici acum 10 ani și a rămas consecventă alegerii sale.
FINLANDA
La începutul acestui an, țara nordică a atras atenția presei internaționale după ce s-a susținut că ar fi redus dramatic orele de lucru. Guvernul finlandez ar fi dorit să introducă o săptămână de lucru de patru zile, precum și o zi de lucru de șase ore. Cu toate acestea, s-a dovedit că aceasta era o știre falsă, iar guvernul a trebuit să clarifice situația. parțial costurile salariale și va sprijini formarea pentru îmbunătățirea eficienței. Doar angajații cu contract permanent cu normă întreagă pot participa.
ISLANDA
Între 2015 și 2019, Islanda a realizat cel mai mare experiment din lume privind săptămâna de lucru de 35-36 de ore (redusă de la 40 de ore), fără a implica scăderi salariale. Aproximativ 2.500 de persoane au participat la faza de testare. Pentru a asigura controlul calității, rezultatele au fost analizate de către think tank-ul britanic Autonomy și Asociația Islandeză pentru Sustenabilitate și Democrație (ALDA). Experimentul a fost considerat un succes de către cercetători, iar sindicatele islandeze au negociat o reducere a orelor de lucru. Așa s-a ajuns ca în prezent aproape 90% din populație să beneficieze de ore reduse sau alte ajustări. Cercetătorii au constatat că nivelul de stres și epuizare a scăzut, iar echilibrul între viață și muncă s-a îmbunătățit. Cu toate acestea, nu toate guvernele au împărtășit succesul Islandei cu săptămâna de lucru de patru zile.
Actualul prim-ministru Sanna Marin a postat pe Twitter despre această idee în august 2019, dar nu a fost inclusă în agenda guvernului.
JAPONIA
În alte țări, cum ar fi Japonia, companiile mari sunt cele care explorează această posibilitate, ca urmare a anunțului guvernului din 2021 privind un plan de a atinge un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală în întreaga națiune. Există mai multe motive pentru care aceasta ar putea fi benefică pentru țară, unde suprasolicitarea duce la decese. Angajații care lucrează ore suplimentare pot să se îmbolnăvească din cauza muncii excesive. În 2019, gigantul tehnologic Microsoft a experimentat acest model, oferind angajaților weekenduri de trei zile timp de o lună. Această schimbare a crescut productivitatea cu 40% și a dus la o muncă mai eficientă.
NOUA ZEELANDĂ
Unilever testează în prezent săptămâna de lucru mai scurtă în Noua Zeelandă. 81 de angajați care lucrează pentru gigantul din FMGC participă în prezent la un experiment pe durata unui an, în care lucrează doar patru zile pe săptămână, dar primesc salariu integral. „Scopul nostru este să măsurăm performanța în funcție de rezultate, nu de timp. Credem că vechile metode de lucru sunt învechite și nu mai sunt potrivite”, a declarat Nick Bangs, Directorul General al Unilever Noua Zeelandă. Dacă experimentul se dovedește a fi un succes, e posibil să f ie extins și în alte țări.
SUA ȘI CANADA
Conform unui sondaj realizat de furnizorul de software în cloud Qualtrics, 92% dintre lucrătorii din SUA sunt în favoarea săptămânii de lucru mai scurte, chiar dacă asta înseamnă să lucreze mai multe ore pe zi. Angajații chestionați au menționat îmbunătățirea sănătății mintale și creșterea productivității ca beneficii percepute. Trei din patru angajați (74%) spun că ar putea finaliza același volum de muncă în patru zile, dar majoritatea (72%) afirmă că ar trebui să muncească mai multe ore în zilele de lucru pentru a reuși acest lucru. dintre angajatorii canadieni iau în considerare orare alternative hibride și noi stiluri de lucru, în urma pandemiei de COVID-19.
Sondajul a arătat că 51% dintre companiile mari cu peste 500 de angajați ar fi „dispuse să implementeze săptămâna de lucru de 4 zile”. Comparativ, 63% dintre organizațiile de mărime medie, cu 100-500 de membri ai personalului, spun că ar fi pregătite să implementeze o săptămână de lucru mai scurtă. Conform unui nou raport realizat de Maru Public Opinion, majoritatea angajaților cu normă întreagă din Canada (79%) ar fi dispuși să-și reducă săptămâna de lucru de cinci zile la patru zile. În ansamblu, săptămâna de lucru de patru zile pare să câștige treptat teren la nivel global, dar rămâne de văzut dacă guvernele vor adopta definitiv această idee.
STUDIU DIN NOUA ZEELANDĂ DESPRE SĂPTĂMÂNA DE LUCRU DE PATRU ZILE
Perpetual Guardian este o firmă de administrare a patrimoniului. În perioada martie-aprilie 2018, compania a derulat un experiment care a redus săptămâna de lucru de la 40 de ore la 32 de ore, pentru toți cei 240 de angajați, în timp ce salariile au rămas aceleași. Au angajat doi cercetători pentru a înregistra rezultatele în mod cantitativ, iar ceea ce au descoperit arată un sprijin pozitiv pentru săptămâna de lucru de patru zile:
- 24% mai mulți angajați au simțit că pot echilibra cu succes munca și viața personală.
- Stresul a scăzut cu 7% printre toți cei implicați.
- Satisfacția generală la locul de muncă a crescut cu 5%.
Dar, mai presus de toate, „performanța lor nu s-a schimbat atunci când și-au făcut treaba în patru zile în loc de cinci”, explică Jarrod Harr, profesor de resurse umane la Universitatea de Tehnologie din Auckland, care a supravegheat experimentul.
Așadar, cu beneficiul unei zile libere suplimentare în vizor, angajații au fost excepțional de motivați să îndeplinească cerințele de productivitate. Această motivație i-a inspirat să-și elaboreze obiceiuri de muncă mai bune și să-și irosească mai puțin timpul de muncă, ca să nu mai vorbim de îmbunătățirile în starea lor de spirit. „Supervizorii au spus că personalul era mai creativ, prezența lor era mai bună, veneau la timp și nu plecau devreme sau nu luau pauze lungi”, a remarcat Harr. Studiul pare să ofere dovezi pentru ceea ce mulți au prezis deja: productivitatea nu este influențată doar de timp – mentalitatea angajatului joacă, de asemenea, un rol important.
Aici puteți vedea un preview al celui mai recent număr al revistei HR Manager.
Pentru abonare, click aici.
foto- freepik.com
