În contextul unei schimbări semnificative pe piața muncii la nivel global, tendința de valorizare a competențelor în detrimentul diplomelor academice câștigă tot mai mult teren și în România. Un studiu recent realizat de Gartner subliniază această evoluție, evidențiind o preferință clară a angajatorilor pentru abilitățile practice și aplicate, în locul certificărilor educaționale tradiționale.
Această schimbare de perspectivă vine în contextul în care companii de renume internațional, precum Google, Delta Airlines, Zoho și Accenture, au început să elimine cerințele legate de diplomele universitare din criteriile de recrutare pentru diverse posturi. Pe o piață a forței de muncă competitivă, am putea spune că angajatorii pierd talente valoroase din cauza unor abordări de modă veche în materie de recrutare și dezvoltare.
Contextul românesc
În România, această tendință se manifestă printr-o deschidere tot mai mare a angajatorilor față de candidații care demonstrează competențe relevante pentru postul vizat, indiferent de parcursul lor educațional formal. Această abordare reflectă necesitatea adaptării la un mediu economic în care inovația, flexibilitatea și capacitatea de a răspunde rapid la schimbări sunt esențiale pentru succes.
37% dintre angajații români care au participat la un sondaj realizat de PwC în 2023 spun că au aptitudini care nu reies clar din diplome sau din denumirile posturilor deținute anterior, iar 25% consideră că angajatorii se concentrează prea mult pe istoric și insuficient pe aptitudini. Astfel că, este foarte probabil ca firmele să nu recunoască abilitățile pe care angajații le au și pe care ar putea să le utilizeze în folosul companiei. Mai mult, 31% dintre angajații români spun că diplomele lor formale nu sunt relevante pentru locul de muncă și alți 37% au arătat că au ratat oportunități pentru că nu cunosc persoanele potrivite care să le recomande.
„Vorbim de mult timp despre discrepanțele dintre competențele existente și cele necesare pe piața muncii, în contextul digitalizării și al transformării. Estimările arată că noile tehnologii vor afecta anual între 5% și 10% din locurile de muncă din fiecare organizație. Această situație ar putea deveni și mai complicată – având în vedere entuziasmul, dar și îngrijorarea din jurul inteligenței artificiale – și va necesita o pregătire din ce în ce mai sofisticată, care să includă nu doar competențe tehnice, ci și competențe umane precum creativitatea, comunicarea, gândirea critică și rezolvarea problemelor. Abilitățile umane nu pot fi înlocuite de un algoritm și îi ajută pe oameni să se adapteze la noul context și la noile tehnologii”, spune Oana Munteanu, Director People & Organisation, PwC România.
Astfel, în timp ce angajatorii estimează că abilitățile angajaților vor fi perturbate în următorii cinci ani și necesită perfecționare, angajații gândesc puțin diferit. Doar 37% sunt de acord cu faptul că abilitățile necesare pentru a avea succes la locul de muncă se vor schimba în mod semnificativ în următorii cinci ani și doar 42% spun că au o idee clară despre cum se vor schimba abilitățile necesare pentru munca lor în acest interval.
Diploma universitară: o necesitate în declin?
În mod tradițional, diploma universitară a fost considerată un element obligatoriu pentru accesul în multe domenii profesionale. Cu toate acestea, realitățile pieței muncii actuale pun sub semnul întrebării această obligativitate. În multe sectoare, competențele specifice – cum ar fi cele tehnice, abilitățile de comunicare, capacitatea de a lucra în echipă și de a rezolva probleme complexe – devin mai valoroase decât diploma în sine.
Avantajele accentului pe competențe
Flexibilitate și adaptabilitate. Concentrarea pe competențe permite o mai mare flexibilitate atât pentru angajatori, cât și pentru angajați. Companiile pot adapta mai ușor echipa la nevoile în schimbare, iar persoanele fără studii superioare, dar cu abilități relevante, au șanse mai mari să se integreze în piața muncii.
Îmbunătățirea accesului la oportunități. Eliminarea barierelor educaționale formale deschide calea spre oportunități de angajare pentru un spectru mai larg de candidați, inclusiv pentru cei care provin din medii defavorizate sau care au ales căi neconvenționale de dezvoltare profesională.
Valorificarea învățării practice. În multe domenii, experiența practică și abilitățile specifice dobândite prin cursuri de formare profesională, stagii sau autoeducație pot fi mai relevante decât cunoștințele teoretice acumulate în cadrul unor programe universitare.
Dezavantajele diplomelor
A avea prea multe diplome poate genera, într-adevăr, anumite dezavantaje, atât pentru individ, cât și pentru angajatori. Acestea pot include percepții eronate, probleme legate de adaptabilitate și dificultăți în găsirea unui parcurs profesional clar. Iată câteva dintre dezavantajele posibile:
Supracalificare
Unul dintre principalele dezavantaje este riscul de a fi considerat supracalificat pentru multe poziții disponibile pe piața muncii. Angajatorii pot presupune că o persoană cu multe diplome va avea așteptări salariale mai mari sau că nu va fi satisfăcută pe termen lung cu responsabilitățile oferite de post. Acest lucru poate duce la dificultăți în găsirea unui loc de muncă adecvat nivelului de educație.
Costuri și timp
Obținerea mai multor diplome presupune un timp semnificativ și investiții financiare considerabile. Timpul și banii cheltuiți pentru educație ar putea fi văzuți în retrospectivă ca o resursă care ar fi putut fi investită în experiență practică, dezvoltarea unor competențe specifice sau chiar inițierea unei afaceri.
Traseu profesional îngustat
Specializarea excesivă sau colecția de diplome în domenii prea specifice poate limita flexibilitatea profesională a individului. Într-o piață a muncii care valorizează adaptabilitatea și competențele transferabile, o specializare prea îngustă poate face dificilă navigarea între diferitele oportunități de carieră.
Presiune și stres
Obținerea mai multor diplome universitare poate duce, de asemenea, la creșterea presiunii și a stresului. Așteptarea de a performa la un nivel înalt în diverse activități academice poate avea un impact asupra sănătății mentale și a bunăstării.
Diminuarea valorii experienței practice
Uneori, accentul puternic pe educație formală poate submina importanța experienței practice. Angajatorii caută adesea candidați care pot demonstra abilități practice și o înțelegere profundă a mediului de lucru real, competențe care nu sunt întotdeauna reflectate de diplome.
Dificultăți în dezvoltarea competențelor non-academice
Dezvoltarea personală și profesională depășește cadrul academic, incluzând competențe precum inteligența emoțională, abilitățile de comunicare și lucrul în echipă. Focalizarea excesivă pe educație formală poate neglija dezvoltarea acestor competențe esențiale în lumea reală.
Percepția angajatorilor
În unele cazuri, angajatorii pot privi cu scepticism candidații cu multe diplome, întrebându-se de ce au ales să petreacă atât de mult timp în mediul academic în loc să acumuleze experiență practică. Aceasta poate ridica semne de întrebare cu privire la capacitatea lor de a se adapta și de a performa într-un mediu de lucru real și dinamic. Fără îndoială, educația formală este valoroasă, dar la fel de importante sunt și dezvoltarea competențelor practice, obținerea experienței profesionale și acumularea abilităților non-academice.
Provocările tranziției
Desigur, tranziția de la o cultură a diplomelor spre una a competențelor nu este lipsită de provocări. Una dintre cele mai mari dificultăți constă în evaluarea obiectivă a competențelor candidaților, un proces adesea mai complex decât verificarea diplomelor. În plus, există riscul marginalizării valorii educației formale, care rămâne un instrument important de dezvoltare personală și profesională.
Foto: freepik.com
Aici puteți vedea un preview al celui mai recent număr al revistei HR Manager.
Pentru abonare, click aici.
