România ar putea înregistra o creștere economică de 2,6% în 2023 și 4,2% în 2024, conform estimărilor Băncii Mondiale, care avertizează că, la nivel global, perspectivele economice riscă să se deterioreze, deși rămân pe creștere.
După un an 2022 cu o creștere importantă, economia României urmează să încetinească, estimându-se că PIB-ul real va crește cu aproximativ 2% în următorii ani, din cauza inflației în urcare, a înăspririi condițiilor financiare și a urmărilor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Se preconizează că inflația va atinge un nivel maxim la sfârșitul anului 2022 și că va rămâne la un nivel ridicat în 2023, înainte de a scădea în 2024. Șomajul se va menține la aproximativ 5-6%. Se estimează că deficitul public va scădea treptat până la 4,8% în 2024, ca urmare a veniturilor ridicate și a scăderii cheltuielilor curente ca pondere din PIB, în principal pe fondul unei creșteri semnificative a PIB-ului nominal. Ponderea datoriei în PIB va fi de circa 47,6% în 2024.
În ansamblu, se estimează că PIB-ul real va înregistra o creștere cu 5,8% în 2022, cu 1,8% în 2023 și cu 2,2% în 2024. În privința riscurilor, previziunile macroeconomice înclină către o evoluție negativă, deoarece întârzierile în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al României ar putea reduce investițiile și creșterea economică.
CA SĂ ÎNȚELEGEM MAI BINE MOTIVELE PREOCUPĂRILOR PRINCIPALE ALE COMPANIILOR, MAI JOS GĂSIȚI DEFINIȚIILE TERMENILOR „INFLAȚIE“ ȘI „ȘOMAJ“:
Ce este inflația? Inflația este un dezechilibru care afectează toate economiile naționale, în proporții diferite, și care poate fi sesizat prin manifestarea a două tendințe majore, și anume: creșterea generalizată a prețurilor și scăderea puterii de cumpărare a banilor. Se consideră că inflația este o stare caracterizată prin creșterea permanentă a volumului puterii de cumpărare față de volumul bunurilor și serviciilor, astfel încât din aceasta rezultă creșterea veniturilor și prețurilor, în timp ce valoarea banilor scade. Cealaltă tendință majoră ce caracterizează situația de in#ație, respectiv scăderea puterii de cumpărare a banilor, constă în relevarea faptului că în decursul unei perioade relativ lungi, volumul bunurilor și serviciilor ce se cumpără într-o economie scade în comparație cu masa monetară și nivelul prețurilor. Aceasta se determină ca fiind raportul între masa monetară și nivelul prețurilor, arătând câte bunuri și servicii se pot cumpăra cu cantitatea de bani existentă în economie, la un nivel dat al prețurilor.
Ce este șomajul? Cel mai adesea, fenomenul contemporan de șomaj este abordat și analizat ca fiind un dezechilibru al pieței muncii la nivelul ei național: ca loc de întâlnire și de confruntare între cererea globală și oferta globală de muncă. Această manieră de abordare a șomajului este, în fapt, o continuare a analizei problemelor demografico-economice, pe de-o parte, și a celor economico-financiare și investiționale, pe de altă parte. Numai că atât resursele de muncă (oferta de locuri de muncă), cât și nevoia de muncă (cererea de muncă) sunt filtrate prin exigențele și regulile unice ale remunerării și salarizării. De aceea, indiferent de unghiul din care este abordat și tratat, șomajul este o disfuncție a pieței naționale a muncii.
PREOCUPĂRILE COMPANIILOR DIN ROMÂNIA ÎN 2023
Companiile din România sunt preocupate de încetinirea creșterii economice, de creșterea anticipată a șomajului și de inflația ridicată, potrivit studiului Deloitte CFO Survey România 2023, realizat la sfârșitul anului trecut în rândul a peste 120 de directori financiari din țara noastră. Studiul relevă o deteriorare accentuată a așteptărilor directorilor financiari din România privind creșterea economică, doar 17% dintre participanți considerând că economia va crește cu peste 2,5% în 2023, față de 57%, anul trecut. Majoritatea directorilor financiari chestionați (57%) se așteaptă la o creștere economică de maximum 1,5%, ceea ce, pe de altă parte, denotă mai mult optimism decât media la nivelul Europei Centrale, conform căreia aproape trei sferturi (73%) dintre participanți se așteaptă la o creștere economică mai mică de 1,5% pentru țara lor în acest an.
Mai mult de jumătate (55%) dintre directorii financiari din România consideră că deteriorarea condițiilor economice va duce la creșterea șomajului anul acesta, față de doar o treime (33%) anul trecut, dar, și în acest caz, schimbarea este mai puțin dramatică decât cea la nivelul Europei Centrale, unde procentul celor care se așteaptă la un șomaj mai mare este mai mult decât dublu față de anul trecut (de la 33% la 68%), cu perspective deosebit de pesimiste în Polonia, Ungaria și Republica Cehă (peste 85%).
Aproape două treimi (63%) dintre directorii financiari din România se așteaptă ca inflația să crească și în 2023, pe fondul perturbărilor de pe lanțurile de aprovizionare, care au determinat creșterea prețurilor materiilor prime, mărfurilor, energiei și transporturilor, fapt ce a condus în cele din urmă la mărirea prețurilor de consum.
Așteptările locale sunt în concordanță cu rezultatele la nivelul regiunii (70% dintre respondenți), dar procentele sunt mai mici decât anul trecut, când peste 90% dintre directorii %nanciari din România și Europa Centrală se așteptau la creșteri. Așteptările privind nivelul inflației pentru România aproape s-au dublat față de anul trecut, de la 5,7% la 11,2% în 2023.
„Studiul din acest an indică mai multe schimbări în percepția directorilor financiari din țară și din regiune, în contextul în care optimismul vizibil în studiul din 2022 a fost erodat de situația geopolitică, ale cărei efecte semnificative s-au resimțit în economiile europene prin noi provocări apărute pe lanțurile de aprovizionare și prin creșterea inflației. Este important de subliniat, însă, că sondajul surprinde așteptările directorilor financiari la sfârșitul anului 2022, când prognozele economice ale FMI și ale Băncii Mondiale au fost mai pesimiste decât acum, și că respondenții din România erau mai optimiști decât colegii lor din Europa Centrală, cel mai probabil pe fondul previziunilor macroeconomice privind regiunea, care indicau faptul că România va rămâne printre țările cu avans economic, în ciuda încetinirii economice regionale“, a declarat Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România.
Companiile din România se așteaptă la noi creșteri de costuri, în special cu forța de muncă (94%), din cauza presiunii pentru creșterea salariilor, în contextul în care angajații se confruntă cu efectele in#ației ridicate, cu producția și cu livrarea de servicii (90%), cu transportul și cu finanțarea (88% %ecare). Singurele costuri stabile, conform estimărilor directorilor financiari locali, sunt TVA-ul și impozitul pe pro%t, aspecte care indică percepția unei stabilități fiscale.
Mai mult de jumătate (55%) dintre companiile din România resimt un nivel ridicat de incertitudine, în linie cu tendința din întreaga regiune, ceea ce face ca apetitul pentru risc al directorilor financiari să fie scăzut. Majoritatea acestora (86%) consideră că acum nu este un moment bun pentru a-și asuma riscuri mai mari, atitudine valabilă pentru companiile din toate sectoarele, cu excepția celor din energie, utilități și minerit și a celor din domeniul bunurilor de consum.
Spre deosebire de situația din Europa Centrală, cel mai mare risc pentru directorii financiari din România rămâne lipsa de angajați calificați (63%), urmat de reglementările tot mai numeroase (32%), reducerea cererii interne (31%), previziunile privind evoluția economiei (25%), riscurile geopolitice (23%) și !uctuațiile de curs valutar (20%).
La nivel regional, riscurile geopolitice au urcat în topul preocupărilor directorilor financiari (45%). În timp ce majoritatea directorilor financiari din România rămân optimiști cu privire la evoluția veniturilor companiilor (69% se așteaptă ca acestea să crească), peste 40% estimează o scădere a marjelor de pro%t operațional. Creșterea dobânzilor a redus apetitul companiilor pentru creditarea bancară, conform studiului. Doar 24% dintre respondenții locali consideră în continuare că împrumuturile bancare sunt o opțiune atractivă de finanțare (în scădere de la 42% în 2022), în timp ce 40% cred contrariul, schimbare vizibilă și în întreaga regiune.
Sursele interne de finanțare rămân preferatele directorilor financiari din România (54%). Primele trei priorități ale directorilor %nanciari din România rămân reducerea costurilor (27%), creșterea organică (23%) și digitalizarea (11%), urmate de extinderea pe noi piețe (10%). La polul opus, extinderea prin achiziții reprezintă o prioritate pentru doar 1% dintre respondenți. Pe de altă parte, directorii financiari din regiune nu mai consideră reducerea costurilor ca fiind o prioritate (9%, în scădere de la 20% în 2022), iar acum se concentrează pe creșterea businessului, fie organic (21%), fie prin dezvoltarea pe piețele existente (11%). Digitalizarea este, de asemenea, o prioritate de top pentru 9% dintre directorii financiari din Europa Centrală.
* Studiul Deloitte CFO Survey România 2023 a fost efectuat în perioada dintre sfârșitul lunii octombrie și jumătatea lunii decembrie 2022. Răspunsurile locale sunt comparate cu datele agregate colectate de la peste 620 de directori financiari din 15 țări – Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Kosovo, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
*Foto: Guliver/GettyImages
Acest material a fost preluat din Revista HR Manager cu numărul 73.
Pentru a viziona un preview al revistei, click aici.
Pentru abonare, click aici.
