de CONSTANTIN PESCARU
Anul 2020 a fost o provocare complexă și a adus unele schimbări majore în ceea ce privește funcționarea organizațiilor, modelele de afaceri și prioritățile. Ne-a obligat să ne adaptăm, să găsim noi moduri de a aborda ideea de muncă și să apreciem și mai mult departamentul de HR.
2021 a fost așteptat cu speranță. Deși ne-am obișnuit cu anumite lucruri și am deprins noi obiceiuri, cel mai probabil acest an nu va fi acela în care vom depăși pandemia și criza aferentă, ci va fi unul în care vom avea parte în continuare de tranziții majore.
CE S-A SCHIMBAT ÎN 2020 ȘI CE NE REZERVĂ 2021
Pe fondul incertitudinii create de pandemie, piaţa forţei de muncă a cunoscut un ușor îngheţ anul trecut. Angajaţii au preferat stabilitatea și siguranţa, iar angajatorii au recrutat mai puţin decât în anii anteriori sau chiar deloc. După o perioadă de expectativă, pe măsură ce munca de la distanţă s-a dovedit funcţională în multe sectoare, companiile au început să regândească relaţiile de muncă, având în primplan flexibilitatea și mobilitatea.
Angajatorii au înţeles că schimbările din ultimul an nu sunt conjuncturale și că trebuie să își adapteze modelele de business acestor tendinţe. Ne aflăm deci în pragul unui proces de transformare care va avea loc pe termen lung, iar faptul că multe companii au inclus în bugetele pentru 2021 creșteri salariale arată că atât angajatorii, cât și angajaţii se obișnuiesc treptat cu noua normalitate. Potrivit raportului HR Barometru realizat de PwC România la începutul acestui an, fluctuaţia de personal în companiile din țara noastră a scăzut semnificativ anul trecut la o rată medie de 17,2%, de la 23,1%, cât era în 2019, pe fondul incertitudinilor generate de pandemia de COVID-19 la nivelul întregii economii.
Din procentul de 17,2%, cea mai mare parte, respectiv 13,2%, au fost încetări voluntare. Cea mai mare fluctuaţie de personal a fost înregistrată în sectorul de Retail și FMCG, de 25,1%, iar cea mai mică, în servicii financiare, de 8%. Potrivit raportului, bugetul salarial al companiilor respondente va crește în medie cu 3,8% în acest an, comparativ cu 2020, când procentul a fost de 5,6%. Telemunca s-a transformat anul trecut din beneficiu în necesitate și este de așteptat să continue pentru mulţi angajaţi și pe termen lung. Astfel, 43% dintre companiile respondente la HR Barometru au arătat că vor aplica telemunca pe termen lung, 52% încă analizează această perspectivă și doar 5% nu iau în calcul permanentizarea telemuncii sau declară că aceasta nu este relevantă pentru activitatea lor. În ceea ce privește modelul aplicat, 44% au arătat că vor alterna munca la birou cu telemunca, conform opţiunii angajaţilor, 40% vor combina venirea la birou și telemunca pe baza unei planificări, 16% vor adopta telemunca permanentă pentru anumiţi angajaţi, conform opţiunii acestora, iar 2% telemunca permanentă obligatorie pentru anumiţi angajaţi.
În raport, Oana Munteanu, Director People & Organisation PwC România, susține că tehnologia va permite politici foarte versatile și personalizate – dar este nevoie și de o regândire în ansamblu a mai multor politici de resurse umane, în special a strategiilor de compensaţii și beneficii. Anul trecut, companiile și-au redus bugetul pentru învăţare și dezvoltare în medie cu 7% comparativ cu 2019, cea mai mare scădere fiind în Retail și FMCG, de 27,5%. Pentru 2021 însă, sectorul Retail/FMCG estimează o creștere cu peste 23% a fondurilor alocate pentru învăţare și dezvoltare, iar la nivelul pieţei este estimată o majorare de 27,5% comparativ cu 2020. Studiul HR Barometru a fost derulat de către PwC în perioada 27 ianuarie – 1 februarie 2021, pe baza informaţiilor furnizate de 56 de companii.
CUM SE SIMT ROMÂNII LA ÎNCEPUTUL LUI 2021: FURIOȘI, DEZAMĂGIȚI ȘI NEMULȚUMIȚI DE VENITURI
Poate mai mult decât orice, pandemia este un test pentru starea noastră psihică și emoțională. Și înainte vorbeam despre wellbeing, însă acum nevoia de îngrijire holistică (corp – minte – suflet) a devenit un subiect prioritar la nivel global. Poate că vom înțelege, în sfârșit, că un om funcționează pe aceste niveluri în toate contextele vieții sale – fie că sunt personale, fie că sunt profesionale. Așa că începem prin a vedea cum a evoluat starea emoțională a românilor în ultimul an, conform studiului Reveal Marketing Research realizat pe baza Barometrului „Românii AZI“.
Nivelul de furie a rămas și în primul trimestru al anului la fel ca în 2020 (57%), însă nivelul oboselii a crescut cu 4%. Totuși, motivația e la același nivel ca anul trecut (6%) – s-a simțit o ușoară creștere în iunie (fiind perioada de vacanțe și finalul lockdownului). Tot în luna iunie, românii s-au simțit cel mai motivați și bucuroși (12%). Este interesant de observat faptul că august înregistrează cel mai ridicat procent de furie (66%) din tot anul, cu toate că, în general, aceasta este o lună de concedii și de vacanțe. În luna martie 2021, la nivel național, persoanele mature fără partener reprezintă cel mai furios segment (peste 70%). Pe lângă furie, observăm că românii se confruntă cu sentimente de dezamăgire.
Milenialii singuri reprezintă cel mai dezamăgit segment (peste 45%). Deși scade satisfacția față de venituri, crește cea față de carieră și locul de muncă. Care sunt segmentele cele mai mulțumite de aceste aspecte? Potrivit analizei Reveal Marketing Research, în luna februarie, la nivel național, s-au înregistrat creșteri ale procentului satisfacției vizavi de starea de spirit (7% în plus față de ianuarie), dar a scăzut apoi cu 6% în luna martie, probabil pe fondul noilor restricții impuse, dar și al faptului că s-a încheiat un an de la primul ockdown. Această scădere din luna martie privind starea de spirit se resimte în special în mediul rural (diferență de 10% între mediul urban și cel rural).
De asemenea, datele arată o scădere de 10% din ianuarie până în martie legată de nivelul de mulțumire a românilor față de mediul în care trăiesc. La nivel național, satisfacția generală a românilor față de diverse aspecte ale vieții scade de la 72% în februarie la 65% în martie. Satisfacția față de venituri scade (de la 53% în ianuarie la 45% în martie), în timp ce satisfacția față de carieră/locul de muncă înregistrează o creștere (de la 56% în ianuarie la 62% în martie). Familiile moderne care au copii sunt segmentul cel mai mulțumit de carieră/locul de muncă și de venituri.
DAR CUM AU EVOLUAT PRIORITĂȚILE ROMÂNILOR LA UN AN DE LA IZBUCNIREA PANDEMIEI?
Teritoriul relațiilor sociale și al unității predomină în continuare în prioritățile românilor și crește gradual din ianuarie până în martie. După o scădere în luna februarie, teritoriul stabilității, responsabilității, credinței a crescut în martie cu 8%. Deși luna martie a văzut o creștere în teritoriul stabilității, aceasta a venit și cu o scădere cu 8% în teritoriul schimbării, al depășirii obstacolelor, acestea fiind de așteptat în contextul actual al noilor restricții impuse de autorități.
Comparativ cu 2020, a scăzut în importanță ideea depășirii obstacolelor și a schimbării (5%), dar a crescut importanța teritoriilor relațiilor sociale și stabilității, conform studiului citat. Datele pot fi explicate, de altfel, prin finalizarea unui an de pandemie și de restricții, astfel că românii se îndreaptă mai degrabă spre familie și prieteni, spre ceea ce este cunoscut și spre siguranță, decât spre necunoscut sau schimbare. În august s-au înregistrat cele mai ridicate procente în teritoriul schimbării (35%), cel mai probabil datorită dorinței românilor de a face lucruri diferite, de a ieși din rutina impusă de lockdown.
OAMENII ÎȘI DORESC O SEPARARE ÎNTRE MUNCĂ ȘI CASĂ
Deși pandemia COVID-19 a schimbat, fără îndoială, modul de lucru în întreaga lume, atitudinea oamenilor în această chestiune continuă să evolueze vizibil. Din numărul total al persoanelor intervievate în cadrul unui studiu realizat în numele diviziei de dezvoltare de birouri Skanska din CEE, în martie 2020, în timpul primului val al pandemiei, 39% dintre acestea mergeau zilnic la birou. În prezent, procentul acestora a crescut la 49%. În România, procentele se situează de la 38% în martie 2020 la 51% în prezent.
Mersul zilnic sau aproape zilnic la birou este mai frecvent în rândul persoanelor care lucrează în echipă sau a celor care acasă împart spațiul de lucru cu ceilalți. Angajații din toate țările chestionate (Polonia, Republica Cehă, România și Ungaria) menționează faptul că cele mai mari avantaje ale revenirii la birou sunt reprezentate de abilitatea de a menține echilibrul dintre viața profesională și viața personală, dar și posibilitatea conversațiilor „face-to-face“ cu colegii de echipă.
Lipsa unei separări clare între muncă și casă este văzută ca fiind de departe cel mai mare dezavantaj de a lucra de acasă (mai mult de 40% dintre respondenți spun asta). Viața socială limitată și monotonia reprezintă alte dezavantaje atunci când lucrăm de acasă. Fiecare a patra persoană se plânge de costurile crescute ale facturilor și ale întreținerii casei, dar și de lipsa echipamentelor și a infrastructurii de care dispuneau la birou. Aproximativ 1/3 dintre respondenți declară că le lipsește posibilitatea de a lucra de la birou.
În România, această dorință este chiar mai mare, aproape jumătate dintre românii din studiu au spus că resimt nevoia de a lucra de la birou.Oamenii care au copii mici sunt mult mai predispuși în a se plânge de limitările desfășurării lucrului de acasă față de posibilitățile oferite într-un spațiu de birouri. Potrivit studiului Skanska. Angajații care lucrează în echipă merg la birou mult mai des. Conform studiului, dintre respondenții care au declarat că merg zilnic la birou, 68% lucrează în echipă. De asemenea, ei sunt de părere că munca de acasă este mai puțin eficientă, lipsa discuțiilor „face-to-face“ fiind mult mai des menționată ca un dezavantaj al biroului de acasă în România comparat cu alte țări (37% pentru RO, față de 30% pentru CEE).
PESTE 50% DIN TOȚI RESPONDENȚII DIN ROMÂNIA MERG LA BIROU ÎN FIECARE ZI
În țara noastră, procentul de persoane care au lucrat de acasă în primul val al pandemiei a scăzut semnificativ în ultima perioadă, iar numărul persoanelor care merg zilnic la birou a ajuns la 51%. Confortul mintal al lucrului de la birou este foarte apreciat de către angajații din CEE care au copii (aproape 1/3 din totalul de 19%) dar și de persoanele care trebuie să împartă o cameră acasă cu copiii lor (45% din totalul de 19%). Cei care lucrează la birou apreciază faptul că lucrul acesta le permite să facă distincția între muncă și viața privată
BENEFICIILE EXTERNALIZĂRII FUNCȚIEI CONTABILE, FISCALE ȘI DE CALCUL SALARIAL
Anul 2020 a adus, pe lângă provocările de natură medicală și economică, numeroase reglementări care au adăugat complexitate mediului legislativ autohton, cu impact puternic asupra costurilor de conformare ale companiilor. În România, anul trecut, doar de la declanșarea pandemiei, au fost emise peste 230 de acte normative cu implicații asupra mediului de afaceri, iar implementarea acestora a presupus un efort semnificativ, arată Maria Butcu, Director, Business Process Solutions, Deloitte România, într-un raport publicat recent. Pentru multe întreprinderi, mici, dar și mari, măsurile luate de autorități pentru a contribui la stoparea răspândirii virusului au presupus, printre altele, schimbarea locului de desfășurare a activității pentru angajați, scăderea veniturilor, aplicarea unor facilități sau chiar reorganizări interne.
În aceste condiții, departamentele financiare și de resurse umane au fost supuse unor presiuni uriașe pentru implementarea rapidă a noilor reglementări și navigarea prin multitudinea de aspecte apărute în practică. O soluție pentru degrevarea resurselor interne ar putea fi apelarea la furnizori externi, specializați, pentru serviciile din zona administrativă. Un pas în această direcție ar putea consta în externalizarea funcției contabile, fiscale și de calcul salarial. Această oportunitate, la care multe întreprinderi au ezitat să apeleze anterior, a ieșit tot mai puternic în evidență în ultima perioadă, odată cu schimbările apărute în peisajul economic.
Pandemia de COVID-19 a adus în prim-plan multe dintre beneficiile imediate și pe termen lung ale externalizării acestor funcții: Degrevarea resurselor interne de sarcina administrativă și direcționarea către alte activități. Modul în care cele mai multe companii au reușit să se redreseze după primul șoc al pandemiei a demonstrat că mulți angajați nu trebuie să se afle tot timpul fizic la birou pentru a lucra eficient.
Schimbarea locației din care se muncește are însă multiple implicații, dar acestea pot fi abordate eficient în cazul externalizării funcției contabile, fiscale și de calcul salarial, având în vedere că această operațiune presupune implicarea unor experți în domeniu, bine pregătiți și cu experiență bogată, cu atât mai benefică în perioade de criză și incertitudine. În acest fel, compania își alocă mai bine resursele către zone care produc mai multă valoare în activitatea de bază. Securitate și eficiență în gestionarea virtuală a forței de muncă. Cu mulți angajați care lucrează de acasă, pentru un viitor previzibil, companiile sunt nevoite să implementeze rapid soluții care să le ajute să se adapteze cel mai bine la noile circumstanțe.
În această eră virtuală, migrarea de la un sistem clasic de contabilitate către unul în cloud (care poate fi accesat din orice locație doar cu o conexiune la Internet) sau de la un pontaj pe hârtie la o evidență online a prezenței angajaților la muncă permite directorilor executivi și angajaților să aibă acces securizat, de la distanță, la toate datele necesare gestionării resursei umane. Cunoștințe și expertiză de calitate. Apelând la experții în contabilitate, fiscalitate și salarizare, o companie poate să obțină informații financiare și fiscale relevante, dar și sprijinul necesar să aplice pentru diferite facilitați și subvenții disponibile și să înțeleagă numeroasele modificări legislative care au fost adoptate în contextul pandemiei și nu numai.
A lucra cu o echipă de specialiști în aceste domenii permite conducerii companiei, în cele din urmă, să se concentreze asupra operațiunilor esențiale pentru succesul afacerii. Acces la tehnologie scalabilă. În această perioadă, mai mult ca oricând, antreprenorii sau directorii executivi sunt supuși presiunii de a obține rapid informații și de a întreprinde acțiuni strategice clare pentru a spori performanța companiei. Iar sistemele de contabilitate integrate (ERP) și platformele online de resurse umane și salarizare, care sunt interconectate cu platformele de raportare, pot furniza date și rapoarte în timp real, astfel încât să se poată lua cele mai bune decizii financiare în timp-record. „În concluzie, pentru că antreprenorii și directorii executivi se confruntă cu așteptări tot mai mari din partea autorităților în ceea ce privește transparența financiară și conformarea fiscală, pentru mulți dintre ei decizia de externalizare a funcției contabile, fiscale și de calcul salarial este un pas înainte către digitalizare, eficiență și degrevarea resurselor interne, elemente necesare pentru o dezvoltare sustenabilă pe termen lung“, spune Maria Butcu în raport.
POSIBILITATEA DE A LUCRA DE ACASĂ REDUCE NIVELUL DE STRES PENTRU GENERAȚIILE MILLENNIALS ȘI Z
Programul de lucru flexibil, implementat pe scară largă pe fondul pandemiei de COVID-19, ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea nivelului de stres pe care îl resimt tinerii. Aproape 70% dintre Millennials și 64% dintre exponenții Generației Z susțin că posibilitatea de a lucra de acasă în viitor ar scădea stresul, reiese din cel mai recent studiu Deloitte Millennial Survey. Această ediție a studiului a fost efectuată pe baza a două sondaje – primul, derulat în 43 de țări, înainte de apariția noului coronavirus, iar al doilea, în 13 țări, după declanșarea pandemiei. Conform cercetării de piață, nivelul de stres continuă să preocupe intens tinerii și să le influențeze planurile cu privire la carieră. Totuși, ponderea celor care spun că sunt stresați în cea mai mare parte a timpului a scăzut în timpul pandemiei în cazul ambelor categorii față de rezultatele primului sondaj, de la 50% la 42% pentru Millennials și de la 52% la 44% pentru cei din Generația Z, pe fondul încetinirii activității din perioada stării de urgență.
Situația financiară rămâne un factor de stres pentru Millennials, mai ales pentru cei care și-au început cariera la debutul crizei financiare din 2008, iar acum se confruntă cu o nouă recesiune. Din sondajul derulat anterior pandemiei a reieșit că mai mult de 50% dintre ei estimau o înrăutățire a situației lor financiare în anul care urma, iar ponderea acestora a crescut la 61% după răspândirea virusului. Tinerii, în special cei din generația Millennials, simt tot mai mult nevoia de stabilitate, tendință manifestată încă dinainte de pandemie. Din primul sondaj reiese că cei care vor să rămână alături de angajatorul lor timp cinci ani sau mai mult sunt mai numeroși decât cei care vor să îl părăsească în următorii doi ani. Această situație este o premieră de la includerea acestei întrebări în studiu, în urmă cu patru ani. Ponderea celor care ar pleca în doi ani sau mai puțin a scăzut de la 49% la 31%, iar a celor care vor să rămână pe termen lung a urcat de la 28% la 35%.
Cei din Generația Z sunt dispuși să își schimbe locul de muncă mai des, însă doar jumătate vor să o facă în primii doi ani, față de 61%, în ediția anterioară a studiului. În același timp, generațiile tinere se implică tot mai mult în acțiuni cu caracter social. Trei sferturi dintre participanții la sondaj spun că pandemia i-a determinat să fie mai atenți la nevoile altora și că intenționează să se implice în acțiuni benefice pentru comunitate, aspect care se reflectă și în obiceiurile lor de cumpărare. În jur de 60% plănuiesc să cumpere mai mult de la marii comercianți care și-au protejat angajații și au avut un impact pozitiv în societate în timpul pandemiei. De asemenea, aproape trei sferturi vor face un efort suplimentar să cumpere produse și servicii de la afaceri mici, locale. Nu în ultimul rând, o largă majoritate (80%) consideră că guvernele și organizațiile de afaceri trebuie să facă eforturi mai mari pentru a proteja mediul, deși se tem că impactul economic al pandemiei ar putea face acest aspect mai puțin prioritar. La studiul Deloitte Global Millennials Survey au participat aproape 18.500 de reprezentanți ai generației Millennials și Z din 43 de țări, la etapa de dinaintea declanșării pandemiei, și 9.100 de respondenți din 13 țări, la etapa de după răspândirea noului coronavirus.
CÂȚI ROMÂNI AR VREA SĂ-ȘI SCHIMBE JOBUL ANUL ACESTA
Mai mult de jumătate (54%) dintre angajaţii români care au participat la un sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs au spus că se gândesc să-și schimbe locul de muncă anul acesta. Dintre aceștia, 28% chiar au făcut pași concreţi în această direcţie. Totuși, aproape 29% dintre respondenţi susțin că aveau în plan să-și schimbe locul de muncă de dinainte de pandemie pentru că își doresc o nouă provocare în carieră.
Pentru 27% dintre angajaţi, principalul motiv pentru care schimbarea jobului a devenit o prioritate în 2021 este că actualul loc de muncă nu le oferă suficiente oportunităţi de dezvoltare profesională. Mai mult, 58% dintre românii care vor un nou job se așteaptă la bonusuri extrasalariale. 48% vor programe de dezvoltare profesională, dar și personală. Pentru mulți contează și asigurările de sănătate private, să se simtă mai în siguranță în contextul pandemiei.
În timpul unei crize sanitare care durează deja de mai bine de un an, putem înțelege că cea mai mare îngrijorare a angajaților o constituie banii – 28% dintre aceștia se tem că le vor scădea veniturile. Altora le e teamă că ar putea avea mai multe responsabilități la muncă, din cauza lipsei de personal. Iar aproape 57% dintre cei chestionați spun că dacă în acest moment angajatorul i-ar anunța că urmează să le scadă salariul, ar accepta, dar și-ar căuta imediat un alt job. Peste 15% dintre angajații români sunt mai radicali și spun că, în acest caz, și-ar da demisia pe loc.
Acest material a fost publicat în Revista HR Manager cu numărul 66.
Consultați un preview aici.
Pentru abonare, click aici.
