Ideea unei săptămâni de lucru mai scurtă pare să fie din ce în ce mai tentantă, dar este important ca această schimbare să fie gestionată cu atenție pentru a maximiza beneficiile și a minimiza dezavantajele. Iată câteva dintre potențialele avantaje: Productivitate sporită. Productivitatea în timpul orelor de lucru crește pentru a compensa ziua pierdută. Pe lângă studiul din Noua Zeelandă, avem și dovezi dintr-o altă cercetare de piață care arată că productivitatea generală atinge un vârf la 25-30 de ore pe săptămână pentru persoanele cu vârste de peste 40 de ani.
Eficientizarea timpului de lucru. Angajații petrec mai puțin timp pentru sarcini ineficiente, cum ar fi întâlnirile, și scade probabilitate de a-și omorî timpul cu statul pe rețelele de socializare sau în pauzele excesive.
Creșterea satisfacției angajaților. Cu un nivel mai redus de stres și un echilibru mai bun între muncă și viața personală, studiile arată că angajații fericiți se implică mai mult în munca lor, sunt mai motivați și mai creativi.
Consolidarea echipei. Accentul pe eficiență tinde să consolideze echipele, deoarece se irosește mai puțin timp pe dispute, iar obiectivele întregii echipe sunt mai concentrate.
Rate mai mici ale șomajului. La nevoie, companiile pot angaja mai mult personal pentru a acoperi golurile din program.
Beneficii pentru mediu. O săptămână de lucru de patru zile reduce critic amprenta de carbon a fiecărui angajat – dacă face naveta mai puțin și folosește mai puține resurse energetice, poluează mai puțin. Reducerea anumitor costuri. Dacă toți angajații vin la birou cu o zi mai puțin pe săptămână, acest lucru reduce toate taxele de întreținere a biroului cu 20%, în special electricitatea.
Mai multe inovații. Încurajând metode noi de economisire a timpului, angajații sunt mai predispuși să vină cu metode mai eficiente de îmbunătățire a productivității.
Iată câteva dintre potențialele dezavantaje:
Riscul este mare. Cel mai evident dezavantaj pentru angajatori este riscul ca angajații să nu-și îndeplinească sarcinile la timp. Aceasta a fost una dintre concluziile trase după experimentul de doi ani desfășurat în Suedia, unde s-a revenit la săptămâna de lucru de cinci zile. Deși s-a înregistrat o satisfacție mai mare a angajaților, în cele din urmă acest program a devenit prea costisitor și nu a mai fost sustenabil.
Nu toate industriile pot fi implicate. Industrii precum cele manufacturiere sau industriile grele ori cele de producție pur și simplu nu pot adopta un astfel de program din cauza naturii muncii. Ar putea rămâne forță muncă neutilizată. Un studiu asupra săptămânii de lucru din Olanda a dezvăluit că 1,5 milioane de oameni doreau să lucreze mai multe ore, dar nu au avut posibilitatea de a face asta. Mai multe ore suplimentare.
Unele sarcini sau tipuri de joburi pur și simplu necesită timp. Așa cum a fost cazul în Franța, unii angajați lucrează oricum același număr de ore – singura diferență este că sunt plătiți extra, deoarece munca în afara programului este încadrată la ore suplimentare. Astfel, ar fi o cheltuială în plus pentru companii.
Anumite industrii ar putea avea de suferit. Unele servicii, precum închirierea spațiilor de birouri, ar beneficia cel mai puțin de pe urma unei astfel de măsuri.
Aici puteți vedea un preview al celui mai recent număr al revistei HR Manager.
Pentru abonare, click aici.
foto: freepik.com
