Ritmul schimbărilor este atât de rapid, iar impactul lor atât de profund, încât ne aflăm într-o perpetuă transformare și devenire. Tacticile de inovare și parametrii tradiționali nu mai funcționează. Dacă întârziem în reticență, rezistență și conservatorism, viitorul va începe fără noi. Digitalizarea, automatizarea, virtualizarea, robotizarea, inteligența artificială, IoT perturbă și eficientizează toate domeniile. Este nevoie să înțelegem bine și să implementăm la timp schimbările necesare.
Departamentul de resurse umane al organizațiilor este unul dintre cele mai afectate, dar are și foarte mult de câștigat de pe urma digitalizării. Transformarea digitală impune o schimbare de paradigmă, pentru că modifică modelele și operațiunile de afaceri. HR devine o platformă integrată care utilizează tehnologiile sociale, mobile, analitice și de cloud și își asumă un rol strategic mult superior pentru îndeplinirea obiectivelor organizației.
Digitalizarea asigură guvernanța superioară a datelor, ceea ce permite dezvoltarea de tehnici și modele superioare de management al talentelor, îmbunătățește procesele de luare a deciziilor și contribuie semnificativ la poziționarea strategică a companiei.
Însă departamentul de HR nu va fi un simplu utilizator al sistemelor și tehnologiilor prin care sunt optimizate procesele și structurile de afaceri, ci va trebui să decidă și care sunt funcționalitățile optime pentru angajați și companie și când trebuie să fie implementate.
Desigur, toate acestea impun creșterea agilității departamentului de resurse umane și a capacității sale de a induce și a susține „suflul digital” în organizație. Profesioniștii HR trebuie să lanseze digitalizarea, să gestioneze comunitățile din interiorul organizației și să devină ei înșiși agenți ai schimbării.
Digitalizarea este o provocare și o oportunitate care ne responsabilizează, pentru că tehnologia este un mijloc, nu un scop și este important ca oamenii să folosească mașinile, nu să devină mașini. Numai omul poate descătușa valoarea tehnologiei. Creativitatea, spontaneitatea, intuiția, emoția sunt specifice numai omului, au un rol esențial și sunt de neînlocuit.
Schimbările prin care trecem nu mai sunt graduale, sunt exponențiale. Dar în plină schimbare digitală trebuie să fim atenți să și construim. Viitorul nu este automatizat. Omul îl proiectează și îl determină.
Viitorul este în prezent. Cum ajungem noi în viitor? Citiți în numărul 56 al Revistei HR Manager, ediția de aprilie-iunie 2018.
Felicia Luca, Redactor
