De fiecare dată când piața economică se află în stagnare, începe murmurul rău-prevestitor al programelor de restructurare și reorganizare.
Zvonurile preced mai mereu concedierile de personal. Atmosfera de muncă devine încordată ca o coardă de vioară gata să plesnească și angajații își scot pe ascuns CV-urile din folderele prăfuite, le spilcuiesc și le trimit cu elan spre noi birouri HR, spre aceeași lume a afacerilor care i-a izgonit din paradisul confortului financiar.
Ei speră să-și revendice din nou pâinea cea de toate zilele, pentru totdeauna sau cel puțin până la următoarea disponibilizare în masă. Pe frontul de vest, deasupra căruia flutură steagul capitalist, concedierea angajaților nu este decât un sacrificiu indispensabil în lupta din tranșee.
IT nu înseamnă Imunitate la Triaj în câmpul muncii
Opinia generală conturează adeseori realități false. Cum ar fi încrederea absolută că, în lumea IT-ului, numărul de joburi se află în creștere stabilă, pe o culme neamenințată de bruște avalanșe financiare.
Statisticile contrazic pretenția marilor companii de software și calculatoare la tronul stabilității economice. În 2016, de exemplu, industria computerelor a renunțat la peste 72.000 de locuri de muncă. Iar un procent de 25% din angajați și-au pierdut jobul în primele luni ale anului.
Un raport întocmit de firma de consultanță pe piața muncii Challenger, Grey and Christmas listează cele mai masive restructurări colective din ultimele decenii. Printre ele, se numără IBM, Boeing, General Motors, Ford și Hewlett-Packard.
Crize financiare și concedieri masive în lumea capitalistă
Hewlett-Packard- 33.000 oameni
În 2015, Hewlett-Packard a anunțat eliminarea liniuței de uniune și divizarea companiei într-o divizie de vânzări de software și alta de comercializare de computere și imprimante. Pentru angajații HP, decizia luată la nivel de management trebuie să fi lovit cu putere de dramă de la Hollywood, comparabilă ca emoție separării cuplului Brangelina.
Sau, cel puțin, astfel a găsit de cuviință să minimizeze concedierea a până la 33.000 de angajați CEO-ul companiei, Meg Whitman, descriind restructurarea HP ca „operațiune de curățare.”
IBM- 60.000 oameni
În topul zecilor de mii de angajați disponibilizați într-o singură zi intră și IBM. În anii 1990, compania intră în declin tehnologic. Pur și simplu, încetează să mai fie lider de piață în domeniul IT. Noii competitori, printre care și tânărul Apple, erodează vânzările de laptop-uri și computere desktop prin lansarea gadget-urilor portabile.
În tranziția IBM spre serviciul de soluții integrale pentru clienți, CEO-ul companiei, Louis Gerstner decide să economisească 8,9 miliarde de dolari, renunțând la 60.000 de angajați.
Ford Motor Company- 35.000 oameni
Henry Ford a introdus venitul minim pe economie în legislația muncii, punându-și amprenta ca pionier în industria automobilelor. În ciuda spiritului său întreprinzător și a unui anumit talent în descifrarea progresului tehnologic, Ford ar fi virat cu greu printre fluctuațiile economice ale secolului 21.
În 2000, la cotitura în noul mileniu, moștenirea lui, Ford Motor Company a înregistrat profituri generoase de 6,67 miliarde de dolari, devansând până și General Motors în cursa pentru titlul de cel mai mare producător auto american.
Cu toate acestea, 2001 le-a tăiat brusc ascensiunea celor de la Ford. Vânzările au intrat în pană în urma unui mic hop economic, iar noul Ford Explorer- din cauza unei serii ratate de anvelope marca Firestone- a cauzat până la 800 de accidente rutiere și 271 de decese în trafic pe autostrăzile Americii de Nord.
Consecințele au fost vaste, de la îngroparea unui parteneriat centenar între Firestone și Ford și retragerea a 23 de milioane de anvelope de pe piață până la închiderea fabricii de pneuri din Illinois și concedierea a 35.000 de angajați.
Boeing- 31.000 oameni
Nici pe rutele aeriene, drumul nu a fost mai lin în noul mileniu. Atacurile teroriste din 11 septembrie au afectat în mod dramatic economia americana, aruncând un văl negru peste un întreg continent până atunci clocotitor de industrii profitabile și aventuri financiare.
Compania aeriană Boeing a suferit căderi vertiginoase la bursă. În prima săptămână după atacuri, aripile de lux ale Americii au anunțat că vor tăia până la 31.000 de locuri de muncă, renunțând în același timp la 50% din livrările de aparate de zbor.
Citigroup- 50.000 de oameni
Când America intră în criză, întreaga planetă o însoțește în perioada de restriște. Când uriașul Lehman Brothers s-a prăbușit în faliment, reverberațiile au atins o magnitudine de cutremur financiar, dând la iveală o economie fragilă, opacă și incontrolabilă.
Citigroup a completat lista dezastrelor abia mult mai târziu, după disponibilizarea a 1,2 milioane de americani, o rată a șomajului de 6,5 procente, și falimentul a mii de afaceri.
În noiembrie 2008, Citigroup anunță pierderi de peste 20 de miliarde de dolari, cauzată în principal de investiții inoportune pe piața imobiliară din America de Nord.
În ședința de brainstorming a cărei miză era găsirea unei soluții ideale pentru reducerea de costuri, cele mai minunate minți ale acestei bănci cu reputație au venit cu un nou program de restructurare și reorganizare. În alte cuvinte, 50.000 de angajați au fost sacrificați în numele supraviețuirii brandului.
Antreprenorii optimiști, în special cei care se îmbarcă la drum și încep, discret, să producă bani, se încred în rațiunile de moment ale logicii de piață. Această logică este însă susceptibilă coruperii și forțelor imprevizibile.
O demonstrează toate cazurile de mai sus și, o dată la câțiva ani, o criză financiară care bulversează mediul de afaceri, falsa poziție de stabilitate a guvernelor și șansele noilor generații de start-up-uri la propria lor sănătate economică.
Sursa foto: Flickr.com
