de Ioan Poclitaru
Folosind instrumentele puse la dispoziție de proiectul SIMACTIV, toți studenții care au efectuat stagii de practică în cadrul proiectului au fost rugați să nominalize tipul jobului dorit și al companiei în care ar dori să lucreze.
Tipul jobului dorit de studenți
În afara studenților de la Știinte Umane (Geografie, Jurnalism, Limbi străine) din care mai mult de jumătate au putut articula jobul spre care doresc să se îndrepte, ceilalți studenți au putut face același lucru în proporție mult mai mică. În situația studenților urmând o specializare în domeniul Biotehnologiilor, rata de articulare a jobului dorit a fost nulă, adică 0%. Acest lucru denotă o lipsă de viziune d.p.d.v. al unei potențiale cariere în domeniu, dar și al cunoștințelor despre domeniul în care studentul va urma să profeseze. Ambele deficiente se pot remedia prin servicii profesionale de consiliere în carieră.
– Clasificarea opțiunii legate de jobul dorit în funcție de specializarea studentului
D.p.d.v. al capacității studenților de a nominaliza jobul dorit în funcție de anul de studiu în care se aflau la data completării sondajului, nu există variații semnificative între grupele de studenți. Studenții anului întâi au putut exprima în proporție de 31.3% jobul dorit, studenții anului doi în proporție de 36.1% și studenții anului trei în proporție de 25%.
– Răspunsul studenților vis-a-vis de jobul dorit în funcție de numărul de ani de studiu
Tipul companiei în care studenții ar dori să lucreze
D.p.d.v. al tipului de companie, rata de nominalizare a fost superioară celei de nominalizare a jobului dorit. Dacă în cazul jobului, la nivel general, 33.2% dintre studenți au putut nominaliza ce tip de job își doresc, în cazul companiei 42.3% au putut articula în ce tip de companie doresc să lucreze, deci cu aproape 10% mai mult decât în situația jobului. Acest lucru este justificat prin faptul că de multe ori studentul reține un brand de companie despre care primește informații pozitive de la prieteni, rude sau din media, și chiar dacă nu poate nominaliza un anume job pe care și-l dorește în cadrul companiei, studentul își dorește să lucreze în cadrul organizației pe baza imaginii pozitive care și-a creat-o, imagine care poziționează compania deasupra altora d.p.d.v. al mediului de lucru și beneficiilor oferite angajaților.
În funcție de domeniul specializării alese de student, procentul celor care au putut nominaliza compania dorită este :
– 61.5% pentru studenții la Biotehnologii,
– 45.5% pentru studenții la Economie și afaceri,
– 34.5% pentru studenții la Informatică,
– 48.5% pentru studenții la Inginerie civilă,
– 55.6% pentru studenții la Medicină și farmacie,
– 40.9% pentru studenții la Psihologie și științele educației,
– 22.2% pentru studenții la Științe umane.
– Clasificarea opțiunii legate de compania în care ar dori să lucreze în funcție de specializarea studentului
Dacă în cazul jobului dorit, niciun student de la Biotehnologii nu a putut puncta ce fel de job preferă, în cazul companiei dorite aceiași studenți de la Biotehnologii au avut cel mai ridicat scor. Discutând cu studenții pentru a înțelege de unde provine discrepanța dintre lipsa nominalizării jobului și rata ridicată de nominalizare a tipului companiei, am realizat că soluția ecuației cu aceste necunoscute este practica. Până atunci singurele elemente concrete de practică cu care luaseră contact studenții de la Biotehnologii fuseseră echipamentele din laboratoarele facultății. Deși aveau informații despre domeniul economic în care se specializau, nu puteau nominaliza decât la un nivel superficial unul, două tipuri de companii existente în industrie, dar fără a putea exprima clar care este tipul de companie în care doresc să se angajeze. Stagiul de practică le-a oferit informații despre ce înseamnă activitatea profesională, care sunt principalele companii cu care partenerul de practică are relații economice, și ce produce fiecare companie dintre acestea. Aceste informații i-au ajutat pe studenți să identifice care este tipul preferat de companie în care doresc să își dezvolte o carieră.
Ca și în cazul repartiției răspunsurilor legate de jobul dorit, rata de nominalizare a opțiunilor studenților cu privire la tipul de companie dorită, în funcție de anii de studiu, nu are variații majore. Studenții anului întâi au specificat tipul de companie în proporție de 40%, cei din anul doi în proporție de 45.8%, iar cei din anul trei în proporție de 37.5%.
Distribuția celor 196 de studenți care au finalizat practica SIMACTIV pe grupe de specializare.
În concluzie, ce l-ar ajuta pe student să poată identifica jobul și compania dorită?
Servicii profesionale de consiliere în carieră pentru toți studenții derulate pe parcursul facultății.
Ai carte, ar trebui să ai și parte.
Facultatea ar trebui să ofere studenților ședințe de consiliere profesională efectivă. Dacă studenții vor avea stagii de practică începând cu primul an de facultate, experiența căpătată pe durata practicii va putea complementa consilierea profesională în vederea identificării și confirmării vocației profesionale. Am avut un caz în care un student la științe economice care a parcurs fazele de consiliere și practică în cadrul proiectului SIMACTIV, deși era în anul doi a hotărât să renunțe la specializarea pe care o urma și să se înscrie la o facultate de informatică deoarece a realizat că se simte mult mai puternic atras de acest domeniu.
Doar 33.2% din studenți au putut specifica ce tip de job își doresc. Acest fapt denotă o posibilă lipsă de cunoștințe despre domeniul în care și-au ales să își dezvolte o carieră. Efectul lipsei de informații concrete despre piața aferentă domeniului economic studiat are ca efect intrarea în șomaj a multor absolvenți la terminarea studiilor, sau angajerea lor în domenii total diferite față de specializarea urmată la facultate.
