de ROXANA MAXIM
Oare daca maine ne-am intoarce in 2007 ar fi angajatii nostri la fel de „engaged” ca in prezent? Oare pot sa imi motivez angajatii din moment ce stiu ca nu am posibilitatea de a le oferi dezvoltare pe plan vertical…si nici salariile nu sunt chiar „top of the top”? Oare sondajele de „employee satisfaction” sunt „pe bune”?
Companiile ai caror angajati sunt „engaged” depasesc cu pana la 202% performanta companiilor ai caror angajati nu sunt, potrivit unui studiu realizat de Gallup. In acelasi timp, organizatiile din intreaga lume pierd anual 11 miliarde de dolari din cauza fluctuatiei de personal, potrivit unui studiu Dale Carnegie Training. Iar astfel de exemple mai sunt, astfel ca ne putem antrena intr-o pledoarie nesfarsita pentru beneficiile „employee engagement-ului”. Doar ca ar fi, nu-i asa, doar un rezumat a ceea ce stim deja, respectiv ca fara engagement-ul oamenilor nostri succesul pe termen lung ramane o utopie. Prin urmare, va invitam sa exploram si alte dimensiuni ale acestui subiect, dincolo de clasicul „ne trebuie pentru ca…”.
Toate lumea numai un zambet. Ce legatura are engagement-ul cu buna dispozitie?
Daca strabatem firma in lung si-n lat si observam numai fete zambitoare si azi, si maine, si poimaine, oare inseamna ca toata lumea este dedicata si munceste cu pasiune?! „Employee engagement nu inseamna angajati fericiti; poti fi fericit la locul de munca pentru ca nu ai nimic de facut si ai de gand sa te joci toata ziua pe calculator. Si nu inseamna nici „multumit”; pentru ca poti fi „multumit” de efortul minim pe care il depui la job si tot vei accepta sa te intalnesti cu acel recrutor care iti promite un salariu cu 5% mai mare. Employee engagement-ul este acel angajament emotional pe care il are cineva fata de compania in care lucreaza si fata de obiectivele acesteia”, a explicat, pentru revista HR Manager, Kevin Kruse, antreprenor in serie si NY Time BestSelling Author pentru cartea „We: How to Increase Performance and Profits Through Full Engagement”.
Prin urmare, fericirea si zambetele nu sunt cel mai elocvent indicator al engagement-ului, cu toate ca parerea lui Kruse nu este unanima. De exemplu, Mihaela Perianu, Managing Partner la AIMS si la Dale Carnegie Training, considera ca exista o legatura directa intre engagement si fericire, intrucat daca omul are o natura nefericita, poti avea super politici de engagement ca tot nu o sa iasa. „O sa gaseasca tot timpul o sursa de nefericire”, a punctat ea.
Si Ken Harmon, Provost si VicePresedinte al Academic Affairs Kennesaw State University, (SUA) considera ca pentru a castiga engagement-ul oamenilor trebuie sa intelegem ce anume ii motiveaza si ce anume ii impulsioneaza, iar oamenii isi doresc, in mod natural, fericirea. „Trebuie sa aflam ce inseamna pentru ei fericirea. Iar un lider adevarat stie ce anume ii motiveaza pe oamenii sai”, a precizat Harmon.
E de rau, deci trebuie sa facem ceva. Cand ne preocupam de engagement?
Privind in urma cu vreo 5-6 ani, trebuie sa recunoastem ca popularitatea conceptului de engagement a crescut semnificativ abia in ultimii doi, dupa ce ne-am obisnuit cu ideea de recesiune, dupa „socul restructurarilor”…cu toate ca engagement-ul putea foarte bine sa existe in mentalul colectiv si inainte de criza. Sa insemne oare ca in vremurile bune uitam de oameni si ne bucuram prea multe de cifrele incurajatoare? Dar pe de alta parte …
Va invitam sa cititi mai multe despre
Employee Engagement in
noul numar al revistei HR Manager, ed. mai-iunie.
