Acasa Planeta HR Cum să formezi o echipă perfectă?

Cum să formezi o echipă perfectă?

24 min citire
0
0
1,960

Cu siguranță, de-a lungul experienței tale, fie că ai o funcție de lider într-o organizație sau ești la începutul carierei ai fost pus în situația de a lucra în echipă. Poate a fost un proiect mic și ai colaborat cu alți colegi pe o perioadă scurtă sau activitatea ta s-a bazat exclusiv pe lucrul în echipă. Probabil ai simțit pe pielea ta sau ai auzit de la prieteni că modurile de interacțiune, de comunicare, de participare în realizarea unui proiect de echipă diferă de la caz la caz. Câteodată, o echipă poate fi extrem de eficientă și productivă, dar în cele mai multe cazuri undeva se rupe firul în procesul de lucru. Și aici nu e vorba despre faptul că membrii echipei nu sunt interesați sau poate nu au competențele necesare, e vorba despre dinamica defectuoasă a procesului de lucru. Cu alte cuvinte, sunt situații în care membrii unei echipe sunt curioși și entuziasmați de la început, însă pe parcurs, toate aceste atuuri ale echipei se diminuează, nefiind valorificate. Astfel, noi, la RoCoach, ne-am propus să înțelegem și să clarificăm cum se formează o echipă eficientă, care sunt elementele cheie care „coagulează” o echipă perfectă și să venim cu soluții pentru a crește eficiența echipei tale.

Google și Project Aristotel

Odată cu dezvoltarea globalizării, comerțul a devenit din ce în ce mai complex. Astfel, cea mai mare parte a muncii moderne se bazează tot mai mult pe echipe. De ce? Pentru că studiile realizate în această direcție arată că oamenii care lucrează în echipă tind să inoveze mai mult, să observe anumite greșeli mult mai repede și să găsească soluții mai bune la problemele care intervin pe parcurs. E clar faptul că eficiența și productivitatea echipelor din cadrul companiilor sunt direct proporționale cu profitabilitatea. Altfel spus, trăim într-o epocă de aur a înțelegerii productivității personale pentru a avea cât mai mult randament.

Nu suntem noi primii care ne propunem să înțelegem cum putem face echipele din organizații mai eficiente. Spre exemplu, Google, a investit milioane de dolari și a analizat echipele sale timp de aproximativ 3 ani pentru a înțelege cum să construiască echipe perfecte. Începând cu anul 2011, departamentul People Operations din cadrul Google a analizat totul ce se întâmplă cu oamenii din companie, de la cât de des oamenii iau masa împreună (cei mai productivi angajați tind să construiască rețele mai mari, astfel nu luau masa cu aceiași colegi în permanență), până la trăsăturile pe care le au cei mai buni manageri (au constatat că o comunicare bună și evitarea micromanagementului sunt esențiale). Cei mai buni directori din cadrul Google credeau că construirea celor mai bune echipe înseamnă: combinarea celor mai buni oameni sau punerea laolaltă a celor mai introvertiți sau colaborarea celor care sunt prieteni în afara orelor de muncă. Până la urmă, în 2012 compania s-a angajat într-o inițiativă denumită Project Aristotel.

Poate vă întrebați: „Ce are Google, un gigant a tehnologiilor informaționale din timpurile noastre, cu filosofia antică? De ce anume Aristotel?” Această denumire a proiectului a pornit de la un citat a lui Aristotel care zicea: „întregul este mai mare decât suma părților sale”. Cumva, denumirea proiectului redă premisa de la care au pornit cercetătorii Google și anume că angajații pot lucra mai eficient împreună decât singuri.

Echipa responsabilă de Project Aristotel era compusă din experți în sociologie, psihologie organizațională, statistică, inginerie care au realizat cercetări asupra multor echipe din cadrul Google. La un moment dat, după ce au strâns toate rezultatele împreună au realizat că este imposibil de găsit un model perfect al unei echipe. Da, au analizat peste 180 de echipe dar nu a existat nimic care să arate că un amestec de tipuri specifice de personalitate, abilități sau medii au făcut vreo diferență. Astfel, ipoteza că există modele puternice ale unei echipe eficiente, după cum susțineau cei mai buni manageri a companiei Google, a fost una infirmată. Și aici intervine întrebarea:

Ce reprezintă o echipă perfectă pentru Google?

O parte din analizele efectuate în cadrul Project Aristotel s-au concentrat asupra normelor de grup. Normele reprezintă tradițiile, standardele comportamentale și regulile nescrise care au un rol decisiv atunci când lucrăm în echipă. Spre exemplu:

  • O echipă poate ajunge la un consens pentru că remarcă un dezacord mai dăunător decât o dezbatere
  • O altă echipă poate dezvolta o cultură care să încurajeze argumentele puternice și să respingă gândirea de grup
  • O echipă preferăsărbătorirea zilelor de naștere și începea fiecare întâlnire cu discuții informale despre planurile de weekend
  • Altă echipă se concentra mai mult pe activitățile la care lucrau în echipă și mai puțin pe discuții informale

Cu alte cuvinte, normele pot fi nerostite sau nerecunoscute în mod formal, dar influența lor este una profundă. Cercetând anume dimensiunea normelor, a fost punctul de pornire pentru a înțelege cum pot fi îmbunătățite echipele din cadrul Google. Însă de data asta, analiza datelor obținute au evidențiat o mulțime de comportamente care par a fi importante dar nu erau clare. Singurul lucru care poate fi mai rău decât neidetificarea unui singur model, este găsirea a unui număr prea mare de modele.

Vestea bună era că direcția în care evolua cercetarea realizată de echipa Project Aristotel era una favorabilă. Acest lucru este confirmat de un grup de psihologi din Carnegie Mellon, M.I.T și Union College care au realizat o cercetare în 2008 în care au încercat să înțeleagă dacă există un IQ colectiv distinct față de inteligența fiecărei persoane. În cadrul acestei cercetări ei au ajuns la următoarele concluzii:

  1. În echipele eficiente, membrii acestora vorbesc același număr de cuvinte în medie. Dacă doar unul din membri sau doar o parte din grup vorbesc mai mult, inteligența colectivă scade.
  2. Echipele bune aveau toate o „sensibilitate socială medie” ridicată, adică membrii acestor echipe se pricepeau să intuiască modul în care ceilalți se simțeau pe baza tonului lor de voce, a expresiilorși a altor indicii nonverbale. Deci, ei puteau să înțeleagă atunci când cineva se simțea supărat sau lăsat deoparte, pe când echipele ineficiente aveau mai puțină sensibilitate față de colegii lor.

Altfel spus, era vorba despre siguranța psihologică a oamenilor din echipe. Atât studiul realizat de către grupul de psihologi menționat mai sus cât și persoanele care lucrau pentru Project Aristotel au „pipăit” acest aspect. Această siguranță psihologică nu este altceva decât încurajarea comunicării și empatiei în echipe. Da, nu este vorba despre abilitățile sau competențele membrilor grupului, este vorba despre normele informale care fac referire la comunicare și la empatia care persistă în echipă.

Acest proiect demarat de Google a scos în evidență faptul că nimeni nu își dorește să-și pună o „mască de lucru” atunci când ajunge la birou. Nimeni nu vrea să-și lase acasă o parte din personalitatea și viața interioară. Dar pentru a putea fi pe deplin prezenți la locul de muncă, pentru a fi în siguranță psihologică, trebuie să știm că putem fi suficient de liberi pentru a împărtăși lucrurile care ne sperie fără să ne fie frică. Nu ne putem concentra mereu doar pe eficiență pentru că avem emoții și stări influențate de diverse circumstanțe. Cu toți vrem să știm că munca pe care o facem nu e doar o îndeplinire de task-uri care nu au valoare, vrem să știm că contăm pentru echipă și suntem relevanți pentru toată organizația.

Cum tu poți să formezi echipa perfectă?

După cum am menționat pe parcursul acestui articol, liderii de echipă au un rol crucial în ceea ce privește interacțiunea, comunicarea și modul de lucru între coechipierii lui. Anume ei dau tonul dinamicii procesului de lucru în echipă. De la prima vedere este practic imposibil să ne dăm seama ce anume lipsește în echipă sau unde trebuie să atragem atenția, așa cum mulți manageri de top din cadrul Google aveau viziuni greșite în ceea ce privește formarea unei echipe perfecte.

Însă, studiul realizat de ei, a scos la suprafață faptul că cele mai bune oportunități pentru ca echipa să fie una de succes sunt la îndemâna fiecăruia, se află chiar sub nas. Cine s-ar fi gândit că empatia și comunicarea dezleagă misterul unei echipe perfecte în cazul Google?

La rândul nostru, am văzut mult mai multe echipe sau chiar companii înfrânte de către neadaptarea lor internă, decât de către competiție. Însă, suntem siguri că această incapacitate colectivă nu este o parte necesară sau inevitabilă a unei organizații. Este opțională și depinde doar de măsura în care oamenii inteligenți îi permit să se manifeste. Soluțiile pot veni din a face organizațiile mai inteligente. Cum? Învățând să capitalizeze potențialul de putere mentală pe care îl au la dispoziție.

Noi, cei de la RoCoach știm cum să facem ca organizația din care faci parte să-și utilizeze tot potențialul de care dispune. Pentru început îți propunem să participi la cercetarea de inteligență organizațională. Scopul acesteia este să determine zonele în care IQ organizației nu este folosit la maximă intensitate pentru a face performanță. Mai exact, cercetarea inițiată de RoCoach își propune:

  1. Să explice care sunt modalitățile de creștere a nivelului de inteligență colectivă în cadrul organizațiilor;
  2. Să stabilească modalitățile de reducere a entropiei deoarece aceasta nu încurajează interesul pentru învățare și dezvoltare a membrilor echipei;
  3. Să deducă care sunt zonele de acțiune specifice care ar contribui la creșterea performanței organizațiilor.

În urma analizei rezultatelor, echipa RoCoach oferă fiecărei organizații participante un raport care acoperă cele 7 dimensiuni ale Inteligenței Organizaționale: viziunea strategică, alinierea&congruența, sufletul, destinul comun, împărtășirea de cunoștințe, performanța și adaptabilitatea la schimbare. Viziunea strategică ajută o organizație să înțeleagă direcția exactă în care se îndreaptă. Alinierea&Congruența ne ajută să analizăm eficiența regulilor și instrumentelor care contribuie la atingerea scopului organizației. Sufletul ne arată energia și voința de care dispunem pentru a o utiliza în cadrul muncii. Destinul comun ne explică dacă membrii echipelor înțeleg scopul comun pe care vor să-l atingă și dacă contribuie cu silință asupra realizarea acestuia. Împărtășirea de cunoștințe arată nivelul în care membrii unei echipe fac schimb de informații și învățăturile pe care le-au acumulat de-a lungul timpului. Performanța ne demonstrează dorința noastră sinceră de a contribui la binele comun celor din organizație. Adaptabilitatea la schimbare ne redă potențialul nostru de a face față situațiilor neprevăzute.

Beneficiile participării la cercetarea de inteligență organizațională:

  • Veți căpăta o perspectivă clară a modului în care sistemele informaționale și procedurile organizației sunt aliniate cu obiectivele sale. Inteligența organizației ca întreg este la fel de importantă.
  • Veți căpăta o perspectivă clară a modului în care sunt folosite și transmise cunoștințele și practicile în cadrul organizației: cum își folosesc echipele inteligența colectivă
  • Veți căpăta o perspectivă unică asupra performanței actuale a companiei: acest model arată eficiența cu care organizația folosește inteligența fiecărui manager
  • Veți primi un raport de evaluare cuprinzător în care vor fi detaliate cele șapte dimensiuni ale inteligenței organizaționale
  • Pe baza raportului veți primi, la cerere, recomandări concrete despre acțiunile care duc la perfecționarea celor șapte dimensiuni

Concluzie

Succesul nu vine cu o listă de instrucțiuni pe care trebuie să le îndeplinim. El are o formulă diferită pentru fiecare dintre noi. Ceea ce știm cu certitudine este faptul că el depinde de acțiunile noastre. În cazul companiilor, nu depinde de acțiunile unei singure persoane, depinde de acțiunile colective. Atunci când știm cu certitudine care sunt zonele problematice care devin o piedică în drumul nostru spre performanță, devine mai ușor să trecem peste acestea concentrându-ne pe remedierea lor. Compania Google este un exemplu fabulos care ne-a demonstrat că inteligența colectivă utilizată la maxim produce „echipe perfecte”. Noi, suntem aici să te ajutăm să descoperi rețeta de succes a organizației tale.


 

Află mai multe despre cum îți poți debloca Inteligența organizațională pentru a-ți forma o echipă perfectă, descărcând prezentarea RoCoach, aici.

 

Comentarii

Incarcati mai multe articole similare
Incarcati mai multe dupa Marilena Ispas
Incarcati mai multe in Planeta HR

Lasă un răspuns

Verificati De asemenea

Strategii HR de succes: cum își consolidează companiile brandul de angajator și își promovează angajații

Într-un context de piață a muncii extrem de competitiv și în continuă schimbare, strategii…