Două treimi (65%) dintre companiile respondente nu au fost nevoite să aplice măsuri invazive de reducere a costurilor cu angajații în cele două luni de stare de urgență, potrivit Barometrului de HR realizat de PwC România în luna mai.
Companiile care au luat decizii de scădere a costurilor au adoptat un mix de măsuri pe care le-au aplicat diferit angajaților în funcție de pozițiile ocupate, fiind vizat, în general, personalul operațional din structurile a căror activitate a fost afectată de starea de urgență. Astfel, 11% au aplicat șomajul tehnic cu ajutor de la bugetul de stat, dar fără compensarea diferenței, în timp ce 15% au utilizat șomajul tehnic cu acoperirea diferenței de salariu. 17% au redus timpul de lucru cu acordul părților sau au acordat concedii fără plată, iar 4% au făcut concedieri.
”De la apariția acestei crize, cele mai multe companii s-au angajat că vor face eforturi pentru păstrarea locurilor de muncă, așa cum se observă inclusiv din concluziile acestui studiu. După ce activitatea economică a încetinit, în general au optat pentru variante de reducere a cheltuielilor care să nu afecteze angajații, de exemplu amânarea unor investiții sau ajustarea costurilor operaționale. Dacă relansarea economică va fi rapidă, efectul negativ va fi mult atenuat, implicit asupra angajaților.(…) Companiile iau în calcul toate scenariile, având ca prioritate menținerea locurilor de muncă și redarea încrederii în economie pe termen mediu”, declară Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.
În ceea ce privește salariile, sondajul arată că jumătate din respondenți au aplicat creșterile salariale pentru 2020 înainte de declararea stării de urgență. Creșterea medie a fost de 5,77%, în linie cu prognozele anunțate în 2019. Aproape 30% au spus că nu vor crește salariile în acest an, iar 15% au modificat politica de creșteri salariale, aplicându-le doar pozițiilor critice. Pachetele de beneficii au rămas la fel în cazul a 80% dintre respondenți. De asemenea, majoritatea (65%) nu intenționează să modifice sistemul de plăți variabile.
Întoarcerea la locurile de muncă
Mai puțin de un sfert dintre companiile chestionate (22%) au revenit la locurile de muncă din 18 mai, în timp ce aproape jumătate nu au decis încă data de revenire.
În acest context, 80% intenționează să îmbine munca de acasă cu cea de la birou și după încheierea stării de urgență (15 mai), o mare parte ținând cont de opțiunile angajaților.
”Până la apariția pandemiei, pentru cei care lucrau în birouri, sănătatea la locul de muncă nu a fost o problemă, dar va deveni de acum înainte. Toate prognozele arată că ne putem aștepta la valuri de carantină sau absenteism. De aceea multe companii își regândesc politicile de sănătate și securitate în muncă, prin reorganizarea spațiului, achiziția de echipamente de protecție pentru angajați și implementarea muncii de acasă acolo unde se poate. Succesul muncii la distanță va fi determinat de oportunitățile pe care le creează companiile pentru ca angajații să interacționeze, să învețe și să facă parte dintr-o comunitate. Această perioadă de lockdown a scos la iveală un decalaj de competențe digitale, iar investițiile în upskilling vor fi esențiale”, a spus Oana Munteanu, Senior Manager People & Organization PwC România.
În privința activităților de HR, 37% dintre respondenți spun că vor păstra neschimbate politicile de recrutare și onboarding, iar 30% că le-au amânat până la ridicarea stării de alertă. De asemenea, 33% au amânat programele de training și dezvoltare, iar același procent a schimbat procesele și instrumentele, în special, în direcția digitalizării acestora.
