35% dintre angajații români care au participat la un studiu realizat de eJobs spun că au o relație tensionată cu șeful lor, principalele motive fiind, din punctul lor de vedere, lipsa respectului (89%), lipsa comunicării (88%), favoritismul și subaprecierea (86% fiecare). Pentru aproape 80% dintre aceștia, relația cu șeful le influențează productivitatea, iar 88% susțin că acest aspect le afectează inclusiv viața personală.
La polul opus, dintre cei care declară că au o relație bună sau foarte bună cu șeful lor (65% din totalul respondenților), 98% spun că acest lucru contribuie la creșterea productivității lor la job și 86% consideră că relația bună cu șeful le influențează pozitiv și viața personală.
Cu toate acestea, doar 33% dintre respondenți sunt prieteni cu șeful pe rețelele sociale, iar 53% spun că nu au superiorii în lista de prieteni din social media, în timp ce restul de 14% declară că nu folosesc deloc astfel de rețele. Dintre cei care sunt prieteni cu șeful în social media, femeile (41%) și tinerii cu vârsta de până în 35 de ani (42%) sunt de departe segmentele care au cea mai mare pondere din punctul de vedere al existenței unei prietenii cu superiorul în spațiul virtual.
,,Clișeu sau nu, relația șef-subaltern a devenit o preocupare reală a managerilor care își doresc să creeze un mediu de lucru orientat către performanță. Mulți angajați ajung să-și părăsească locul de muncă din cauza relațiilor nu tocmai plăcute pe care le au cu șefii. Relația șef-angajat trebuie să se bazeze în primul rând pe raportul de competență între părți. Altfel spus, respectul angajaților pentru șefii lor vine atunci când, pe lângă abilitățile profesionale, șeful are și capacități de leadership și management”, spune Bogdan Badea, Head of Sales eJobs Group.
Cum arată șeful ideal pentru angajatul român
Rezultatele studiului indică faptul că ceea ce își doresc angajații de la un șef nu este neapărat și ceea ce primesc de la acesta. Din punctul de vedere al angajaților, un șef bun trebuie să știe să le recunoască eforturile (21%) și să aibă abilitatea de a identifica și fructifica atuurile echipei (17%), însă importante pentru respondenți sunt și deschiderea șefului la comunicarea cu subalternii (12%) și abilitățile acestuia de a prioritiza proiectele și activitatea echipei (11%).
Șeful actual: inteligent, dar oportunist
38% dintre respondenți au o părere generala bună sau foarte bună despre șeful lor, 33% se declară neutri, iar 29% au o părere proastă. Cei mai mulți își caracterizează șeful actual drept inteligent (60%), însă la foarte mică distanță sunt cei care consideră că șeful lor este doar un oportunist (57%). În același timp, 56% spun că șeful lor este uneori impulsiv, iar aproape jumătate dintre respondenți își descriu șeful ca fiind exigent și chiar tipicar (44%). La polul opus, doar un sfert dintre respondenți spun despre șeful lor că are spirit de echipă sau că este răbdător (34%) și echilibrat (39%).
Părerea subalternilor despre superiorul direct și relația lor cu acesta sunt influențate, printre altele, de lipsa încrederii șefului în capacitățile lor profesionale – pentru 53% dintre respondenți, de lipsa îndrumării profesionale – pentru 46% dintre respondenți, de volumul prea mare de muncă pe care îl primesc de la superior – 46% dintre respondenți, dar și de lipsa feedback-ului privind activitatea lor – 44% dintre respondenți. Pe de altă parte, însă, nici angajații nu au încredere în șef, doar 9% considerând că acesta spune mereu adevărul în relația cu cei din echipă.
Angajații români nu vor să fie șefi
Dacă ar fi să preia poziția șefului, doar 26% dintre respondenți consideră că s-ar descurca mai bine decât superiorul lor, în timp ce 33% nu cred că ar face față poziției, iar 41% nu știu cum s-ar descurca într-o poziție de management. Cei mai încrezători în capacitatea lor de a fi un șef mai bun decât superiorul lor actual sunt tinerii cu vârste sub 25 de ani.
Sondajul a fost realizat în perioada 15 iulie – 15 august 2017, pe un eșantion de 1.224 de angajați, toți activi profesional în prezent, dintre care 26% ocupă poziții de management și 65% au studii superioare. Domeniile de activitate cu cea mai mare pondere în rândul respondenților sunt vânzări, inginerie, achiziții și transporturi.
