Cu toate că engleza e, de mult, limba oficială în multinaţionalele din România, acest lucru nu e de ajuns atunci când un expat preia un mandat pe termen lung. Cunoaşterea limbii române îl poate aduce mai aproape de colegii săi, dar şi de valorile şi cultura companiei în care lucrează.
de Mihai Laurenţiu Gânj
Odată cu creşterea numărului de angajaţi şi manageri expaţi din ţara noastră, a evoluat şi interesul acordat cursurilor de limba română, considerată, începând cu anul 2007, una dintre limbile oficiale de redactare a documentelor Uniunii Europene.
În alegerea unui astfel de curs pentru managerii străini, HR-ul trebuie să ţină cont, în primul rând, de experienţa furnizorului, dar şi de istoricul succeselor acestuia. Un alt criteriu ar trebui să fie capacitatea profesorilor de a construi un curs atractiv şi motivant pentru participanţi, capacitate care poate fi foarte uşor verificată într-o lecţie demonstrativă. Din păcate, de multe ori am întâlnit expaţi care se plângeau de faptul că profesorii nu au reuşit să le predea limba noastră într-o manieră atrăgătoare. Să studiezi o limba străină relativ grea, cum este limba română (mai ales pentru expaţii a căror limba nativă nu este de origine latină) într-un mod fad, cu accent exagerat pe gramatică, poate fi mult prea plictisitor, iar rezultatul este faptul că expatul renunţă la curs după primele lecţii.
Cum alegem un furnizor potrivit
Aşadar, cum reuşim să motivăm un manager de top să studieze limba noastră, cum construim o lecţie care să aibă efectul: „Super, când e lecţia următoare?”
Răspunsul stă în zeci de ore de training cu formatori din Marea Britanie şi creatori de manuale publicate de Cambridge University Press. În aceste ore, profesorii noştri învaţă tehnici de predare folosite la ora actuală în cele mai eficiente cursuri de limbi străine din lume. În completarea răspunsului vin şi materialele de curs – manualele şi, mai ales, materialele auxiliare de predare (poze, obiecte reale, hand-outs etc.) – care stârnesc interesul şi curiozitatea cursantului.
Alte criterii importante în alegerea furnizorului sunt: planul de training permanent al profesorilor de română, maniera de supervizare a calităţii predării, calificările internaţionale ale managerilor educaţionali care supervizează toate aceste procese, dacă aceste procese sunt sau nu inspectate periodic de alte instituţii independente din domeniul predării limbilor străine şi, nu în ultimul rând, agenda culturală pe care furnizorul o pune la dispoziţia clienţilor săi.
Ce se întâmplă în cadrul unui atelier de integrare culturală
Cursurile Cross-Cultural au ca scop familiarizarea managerului străin cu valorile, atitudinile şi comportamentele specifice românilor, astfel încât interacţiunea sa cu angajaţii, clienţii şi partenerii români să capete cât mai mult sens. Cel mai scurt atelier este de două ore, iar cel mai lung durează două zile.
Atelierul de două ore se concentrează asupra următoarelor elemente:
1. Definirea obiectivelor atelierului;
2. Atitudini şi valori:
• Triunghiul cultural. Stereotipuri şi generalizări. Exerciţiu comparativ: ţara mea de origine vs România;
3. Comportamente:
•Cele 4 tipuri de culturi. Cele 3 profiluri culturale. Comportamente specifice românilor vs comportamente specifice conaţionalilor managerului;
4. Îmbunătăţirea percepţiei privind diferenţele culturale:
• Sistemul trans-cultural. Instrumentul RADAR;
5. Comunicarea din perspectiva românilor:
•Cum stabilesc românii o relaţie de afaceri. Atitudinea lor faţă de timp. Cum iau deciziile şi cum negociază. Cum lucrează în echipă;
6. Plan de adaptare la mediul de viaţă românesc: 7 lucruri de care trebuie să îmi amintesc. 5 lucruri pe care trebuie să le fac.
Ce aspecte trebuie să ia în calcul HR-ul
E bine să ştim că nevoile cursanţilor expaţi sunt diferite şi depind de momentul în care se face analiza acestor nevoi. De îndată ce au ajuns în ţară, de exemplu, ei simt mai degrabă nevoia de a învăţa rapid saluturile adecvate în funcţie de momentele zilei sau de a îşi însuşi un vocabular de bază prin care să poată comunica şi înţelege aspecte simple din viaţa de zi cu zi. Apoi, pe măsură ce timpul trece şi expatul îşi preia din ce în ce mai eficient rolul la serviciu, aceste nevoi cresc şi ele şi pot ajunge, după 2-3 ani, la nivelul de a susţine conferinţe de presă în limba română, de a participa la emisiuni live în limba noastră etc. Tocmai din acest motiv este foarte important să stabilim, încă de la început (împreună cu expatul şi cu HR-ul care îl sprijină) care sunt obiectivele imediate şi pe termen lung pe care le vizează clientul, astfel încât predarea să îl poată ajuta să le atingă într-un timp realist.
Beneficii de imagine
Auzim frecvent că există diferenţe între felul în care sunt integraţi/asimilaţi expaţii în România şi felul în care sunt integraţi/asimilaţi în alte ţări. Nimic mai fals. Din fericire, la ora actuală, expertiza care poate fi pusă la dispoziţia unui expat pentru a asigura înţelegerea contextului în care a ajuns să lucreze e la standarde internaţionale. Observaţia mea este că, în acest moment, ţine exclusiv de cultura organizaţiei din care el provine şi, în cele din urmă, de decizia expatului însuşi de a apela sau nu la această expertiză. Ceea ce putem să observăm în mod constant este faptul că avantajele şi beneficiile de imagine obţinute de expatul care decide să ne înveţe limba şi să ne înţeleagă valorile sunt imense şi ele fac întotdeauna diferenţa în mediul în care activează. Îmi voi aduce aminte mereu de aplauzele în picioare pe care le-a primit minute în şir unul dintre ambasadorii Marii Britanii în România, Martin Harris, care, în cadrul unuia dintre evenimentele mondene ale capitalei, a recitat „Mioriţa” (de la primul şi până la ultimul vers) într-o română corectă, fluentă şi convingătoare. Multe companii de PR şi-ar fi dorit să obţină un asemenea beneficiu de imagine pentru clienţii lor. Martin Harris l-a obţinut în urma unor simple lecţii de limba română.
Absolvenţi celebri
Dintre absolvenţii cei mai cunoscuţi de publicul larg îl putem menţiona pe fostul şef al Delegaţiei Comisiei Europene în România, domnul Jonathan Scheele, unul dintre artizanii integrării României în Uniunea Europeană. Întrucât Scheele a ajuns să vorbească limba română la un nivel foarte înalt, un sondaj din 2006 l-a desemnat unul dintre cei mai populari politicieni români (Scheele era diplomat, nu politician, însă românii intervievaţi l-au menţionat frecvent în răspunsurile la întrebarea deschisă din chestionar). Alte două exemple sunt actualul ambasador al Marii Britanii, domnul Paul Brummell, dar şi fostul ambasador al aceleiaşi ţări, domnul Martin Harris. Ambii au susţinut şi au luat examenele de C1, respectiv de C2 în limba română la Universitatea din Bucureşti şi le-au luat cu brio. Alte personalităţi cunoscute în mediul de afaceri care au învăţat limba română cu profesorii noştri sunt Richard Moat (CEO Orange), Alexis Sacre (CEO Coca-Cola HBC) şi John Knapp (CEO Exxon Mobil).
Mihai Laurenţiu Gânj,
Managing Director International House Bucharest şi Preşedinte English Kids Academy
