Agenda HR — 20 November 2017

Primul viitor „trilionar” s-a născut deja şi, potrivit celor mai optimiste predicţii, îl va depăşi pe Bill Gates în următorii 25-30 de ani. Adică în timpul vieţii noastre.

de G.B.

Notă:

un milion = o mie de mii;

un bilion/un miliard = o mie de milioane;

un trilion = o mie de miliarde.

Sursa: DEX

O estimare Oxfam dată publicităţii în 2014 oferea un insight interesant în distribuţia banilor pe mapamond: cei mai bogaţi 85 de oameni din lume deţin jumătate din capitalul existent la nivel global, adică echivalentul banilor pe care îi au în conturi 4 miliarde de oameni la un loc.

Cu un an mai devreme, în 2013, Credit Suisse Group publica concluziile Global Wealth Report şi afirma ceva ce i-a făcut pe cei 4 miliarde să râdă: „Peste mai puţin de două generaţii, extrapolarea ratelor curente de creştere a bogăţiei va genera aproape un miliard de milionari, echivalentul a 20% din populaţia adultă. Cu alte cuvinte, milardarii vor deveni ceva obişnuit. Primul „trilionar” va apărea în următorii 25-30 de ani, iar în 60 de ani vom avea, la nivel global, cel puţin 11, în conformitate cu cea mai bună estimare”.

Unsprezece oameni cu averi de un milion de milioane. O previziune îndrăzneaţă. Dar, dacă ne uităm la trendurile financiare din trecut, are sens să crezi că e vorba de o progresie incrementală reală şi nu de un simplu trend geometric. „Gândiţi-vă la ce-ar fi spus oamenii din 1980 dacă le-ai fi zis că vor vedea un miliardar în următorii 25 de ani. Gates a făcut primul miliard chiar mai devreme, în anii ’90.”, spune Bob Lord, analist şi avocat, într-un interviu acordat CNBC.

Dacă ai da foc unui milion de dolari în fiecare zi, tot ţi-ar lua 2.739 de ani să scapi de un trilion

Într-un fel, oamenii au dreptate să creadă că nu vor vedea un „trilionar” în timpul vieţii lor: până la urmă cum poţi să devii ceva ce nici măcar nu există? (cuvântul trillionaire nu a fost indexat oficial de dicţionarul Oxford).

E cu atât mai greu să îi faci pe oameni să îşi imagineze un trilion de dolari, în condiţiile în care, potrivit unui studiu citat de USA Today, 79% din populaţia globului nu ştie câte milioane sunt într-un trilion. (1 bilion/miliard = 1,000 x 1,000,000, 1 trilion = 1,000 x 1,000,000,000 sau 1,000,000 x 1,000,000). Dacă am împărţi un trilion de dolari la numărul de oameni existenţi în acest moment pe planetă, fiecare dintre ei ar primi 140 de dolari. Dacă te-ai duce la un fast food, ai lăsa un trilion pe tejghea şi ai cere hamburgeri pentru toată populaţia globului, fiecărui om i-ar reveni cam 80. Sau, dacă vrei o reprezentare mai realistă, cu un trilion poţi cumpăra absolut toate proprietăţile din Londra la preţurile actuale, potrivit The Times. Ce ai mai putea cumpăra cu un trilion? Ai putea achiziţiona Exxon Mobile, Apple, Google, Nike, Agilent – şi, după achiziţie, ai râmâne cu suficienţi bani în conturi încât să te poţi numi în continuare miliardar.

Dacă ai da foc unui milion de dolari în fiecare zi, tot ţi-ar lua 2.739 de ani să scapi de un trilion. Dacă ai vrea să le faci în ciudă celor de la Top Gear, cu un trilion ai putea cumpăra aproximativ 250.000 de Lamborghini şi 83.750.000 de Ford Fiesta. Aceiaşi bani i-ar putea îndeplini visul de invazie marţiană unui „trilionar” dement: cu un trilion ar putea cumpăra un batalion de rovere precum Curiosity (2.5 miliarde de dolari). Tot cu un trilion poţi cumpăra şi o bună parte din cantitatea de aur disponibilă în acest moment pe piaţă (valoarea întregii cantităţi e estimată la aproximativ 8.5 trilioane). Un trilion e o sumă colosală, dacă stai să te gândeşti că tot atât e şi PIB-ul unor ţări ca Mexic sau Coreea de Sud. Cei mai mulţi oameni nu ar crede asta. Şi, totuşi, sunt reprezentări reale. E cu atât mai greu să îi faci să creadă că primul trilionar nu numai că s-a născut deja, dar îl va depăşi pe Bill Gates în următorii 25-30 de ani.

Milionarii, Jurassic Park-ul din peisajul bogaţilor

„Bogăţia e un concept relativ, iar milionarii sunt depăşiţi”, scria investopedia.com la un moment dat. O afirmaţie îndrăzneaţă şi nesusţinută? Nu chiar. Cifrele arată că milionarii s-au îndepărtat deja de statutul de unicorn, devin ceva obişnuit, o realitate „depăşită”. Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu miliardarii în momentul în care va apărea segmentul trilionar. Robert Frank, fost reporter Wall Street Journal, scrie în volumul „Richistan” că, în 1995, în Statele Unite erau 3.77 milioane de milionari. Nouă ani mai târziu erau 9 milioane. Mai mulţi decât populaţia Austriei. Averile lor cumulate? 30 de trilioane, mai mult decât valoarea totală a bunurilor şi serviciilor produse în Europa, China, Japonia, Brazilia şi Rusia. La polul opus, cam 2 miliarde de oameni care îşi duc traiul cu mai puţin de 1.000 de dolari pe zi.

Nimeni nu ştie cu exactitate cine a fost primul milionar, dar prima menţiune a cuvântului „milionar” a apărut într-un anunţ mortuar din 1843 care descria viaţa lui Pierre Lorillard al II-lea, un producător de tutun născut în New York. Alţii cred că e mult mai probabil ca personaje precum John Jacob Astor sau Cornelius Vanderbilit să fi făcut primul milion. În ceea ce priveşte primul miliardar, lucrurile sunt mai clare: John D. Rockefeller a fost primul. A devenit miliardar la începutul anilor 1900, ca rezultat al investiţiilor sale în Standard Oil. Rockefeller a atins piscul piramidei în 1912, când averea lui însuma echivalentul a 350 de miliarde de dolari din zilele noastre. Cam 1.5% din întreaga economie a SUA. Mult mai târziu, în 1976, cel mai bogat om din lume era J. Paul Getty, cu o avere de 2 miliarde de dolari. La distanţă de 40 de ani, Forbes estimează că avem peste 1.810 miliardari, cel mai bogat dintre ei fiind Bill Gates, cu o avere de 79.4 miliarde. Valoarea averilor lor cumulate: 6.5 trilioane, cu 570 de milioane mai puţin decât anul trecut. Lista include 290 de „newcomers”, 46 dintre ei au sub 40 de ani, iar 71 sunt din China.

Aşadar, în 40 de ani, averea celui mai bogat om din lume a crescut de 39.5 ori, adică cu peste 10% pe an. Presupunând că trendul s-ar menţine, averea aproximativă a celui mai bogat om din lume în următorii 40 de ani ar ajunge să se învârtă în jurul cifrei de 3 trilioane. Iar dacă rata de creştere se menţine (adică peste 10% pe an), celui mai bogat om din lume i-ar lua sub 27 de ani să îşi ducă averea de la 73 de miliarde la un trilion. Dacă mai pui în ecuaţie şi creşterea unor pieţe emergente precum cea din India sau China, predicţiile Credit Suisse din 2013 nu mai par chiar atât de îndrăzneţe, nu?

Cine nu va fi primul „trilionar”

Primul „trilionar” nu e unul din numele care sunt deja în Forbes şi Fortune 400. Carlos Slim (a fost, între 2010 – 2013, cel mai bogat om din lume, potrivit Forbes) şi legendarul investitor american Warren Buffett ar avea, teoretic, posibilitatea să ajungă acolo, dar au 77, respectiv 86 de ani. Chiar dacă Slim ar putea atinge rata excepţională de rentabilitate de 25% după impozitare în fiecare an, tot ar dura aproape 14 ani pentru a-şi duce averea de la 54 de miliarde de dolari la un trillion. Şi asta doar în cazul în care îşi pune toate resursele la bătaie.

Bill Gates, fondator Microsoft

Bill Gates, fondator Microsoft

În cazul lui Bill Gates lucrurile ar sta, teoretic, mai bine. Are doar 61 de ani, însă interesele sale s-au schimbat foarte mult. Chiar dacă Gates ar fi mai interesat să acumuleze bani şi nu să îi doneze prin intermediul fundaţiei sale, ar trebui să găsească un „ceva” nou în care să investească, de vreme ce Microsoft nu dă semne că ar avea potenţialul de a produce suma de care ar avea nevoie Gates pentru a ajunge la un trilion.

mark zuckerberg 2

Mark Zuckerberg, cofondator Facebook

Mark Zuckerberg are 33 de ani şi are o avere de 35 de miliarde. Un început bun, însă e destul de greu să îţi imaginezi că Zuckerberg ar putea găsi o modalitate de a-şi creşte averea până într-acolo încât să ajungă la un trilion. Facebook ar trebui să crească de aproximativ 10-15 ori peste valoarea de piaţă a gigantului Exxon Mobil (de exemplu) ca să-l facă pe Zuck trilionar. La fel stau lucrurile şi cu Travis Kalanik ($5.3 miliarde, Uber); Russ Weiner ($2.1 miliarde; Rockstar Energy Drinks); Brian Chesky, ($2 miliarde, Airbnb), Evan Spiegel şi Bobby Murphy ($1.5 miliarde fiecare; Snapchat); Markus Persson ($1.3 miliarde; Minecraft).

craig venter

Craig Venter, fondator Celera Genomics

Craig Venter ar putea fi un alt potenţial candidat, însă doar într-un context foarte clar. Venter e cunoscut mai ales ca fondator al Celera Genomics şi pentru cercetările sale în direcţia creării unor forme de viaţă sintetice. El a reuşit să obţină primul genom sintetic al unei bacterii, această reuşită genetică deschizând oportunităţi noi pentru alte ramuri din cercetare, precum cele care studiază posibilităţile găsirii unui leac pentru cancer. 90 de miliarde de dolari sunt cheltuite anual de pacienţii americani care suferă de această boală, ceea ce înseamnă că găsirea unui leac ar putea fi oportunitate de a deveni nu trilionar, ci multitrilionar. Din păcate, Venter nu se concentrează în mod special pe această zonă, aşa că e logic să îl excludem din lista potenţialilor candidaţi.

Pe lângă toate astea, mai trebuie luată în calcul şi componenta psihologică. Ca să devii trilionar, trebuie să fii dispus să îţi asumi riscuri mari. Potrivit investopedia.com şi Washington Post, psihologii spun că majoritatea oamenilor tind să nu mai fie atât de dispuşi să rişte după ce au atins un anumit punct de confort material. Ei sunt aceiaşi oameni care, atunci când nu au vreo avere în spate, îşi asumă riscuri foarte mari. Motivul e simplu: când nu ai bani, vei considera, automat, că nu ai nimic de pierdut în cazul în care pariul tău financiar se dovedeşte a fi un dezastru. Şi acum să ne gândim la oameni ca Paulson, Soros sau Simons. E greu să-ţi imaginezi că vreunul dintre ei şi-ar risca imperiile financiare pe o carte care ar putea (sau nu) să le aducă primul trilion. Până la urmă, ce ar putea cumpăra Soros cu un trilion din ce nu poate cumpăra cu un miliard?

Un posibil potret-robot al primului „trilionar”

Vom exclude dintre posibilii candidaţi liderii de ţară şi dictatorii. Nu e de neimaginat că un individ sau o familie ar putea păstori – în viitor – o ţară care are în subsol resurse valoroase ce pot atinge lejer un trilion (petrol, de exemplu), dar această ipoteză nu ar fi în spiritul acestui material. Ne dorim să inventariem candidaţii care pot deveni trilionari graţie inovaţiei sau unor idei/industrii care au potenţialul să schimbe lumea în care trăim.

„Primul trilionar va fi un inventator. Cineva care va crea un produs sau un serviciu care va schimba lumea, exact aşa cum a făcut Bill Gates cu calculatoarele. Ar putea fi o soluţie pentru o problemă globală, precum lipsa apei în unele zone ale globului, sau un produs de care lumea nu ştie că are nevoie, cum a fost cazul Facebook.”, spune Oliver Williams, consultant Wealth Insight, într-un material din The Times. Williams mai spune şi că primul „trilionar” va fi, cel mai probabil, cetăţean american. Alţii susţin că, dimpotrivă, primul trilionar va fi produsul unei economii care creşte în ritm alert, adică va fi ori chinez, ori indian.

Andrew Amoils, senior analist la New World Wealth, a luat în calcul diverse variabile economice precum inflaţia, PIB-ul pe cap de locuitor, preţurile, cursul de schimb, dar şi dezvoltarea unor pieţe precum India, China, Rusia şi a ajuns la concluzia că, până în 2040, vom vedea primul trilionar. Ca şi Oliver Williams, şi Amoils crede că primul trilionar va fi american sau indian (India, potrivit analizelor sale, va da lumii cel mai mare număr de milionari în dolari până în anul 2039).

George Walper, preşedinte al Spectrem Group, crede că primul trilionar va fi un „super-serial entrepreneur”. „Va avea nevoie de nişte grand slam-uri. Trebuie să năuceşti o industrie într-un mare fel şi să dublezi totul dacă vrei să ajungi la un trilion.”, spune Walper.

Sam Altman, CEO al Y Combinator, cel mai mare incubator pentru startup-uri, pariază pe industria tech. „Inovaţia în tech va creşte exponenţial până în punctul în care cineva va crea ceva complet nou, care îi va aduce creatorului primul trilion”. Tot Altman spune că apariţia primului trilionar e, în esenţă, un eveniment „nedrept”: „Trebuie să fim pregătiţi pentru o lume în care miliardarii vor deveni o realitate depăşită. O realitate nedreaptă, cel mai probabil aşa va fi percepută de majoritate. Şi mie mi se pare nedrept. Totuşi, dacă vrei ca societatea să avanseze, să facă progrese, să meargă înainte, trebuie să laşi lucrurile să se întâmple”.

elon musk

Elon Musk, fondator Tesla Motors, SpaceX, The Boring Company, Hyperloop One, Solar City, Open A.I.

Bob Lord, analist financiar şi avocat, crede că primul trilionar va fi cineva ca Elon Musk. „Primul trilionar va apărea, cu siguranţă, în următorii 25 de ani. Dar nu va fi Gates, Gates e mult prea preocupat, în acest moment, să-şi doneze banii, nu să facă alţii. Profilul primului trilionar e mai îndepărtat de Gates şi mai apropiat de cel al lui Rockefeller. Ar putea fi cineva care încă nu a ajuns în atenţia presei, un necunoscut. Sau cineva ca Elon Musk, care jonglează cu patru sau cinci industrii în acelaşi timp.”, a declarat Lord pentru Tech Insider.

Tot Lord crede că ar trebui să ţinem un ochi şi pe capitalizările de piaţă ale companiilor. Dacă schimbi focusul pe această zonă, statutul de trilionar pare – la prima vedere – imposibil. Mai precis, ar trebui să fii fondatorul a cel puţin cinci companii-gigant de talia Microsoft ca să poţi atinge un trilion. Însă Lord spune că nu ar fi tocmai imposibil ca, în anii care vin, să vedem apărând tot mai multe companii de talia Microsoft. Mai ales în contextul uriaşului potenţial al unei noi industrii care ar putea genera trilioane: mineritul spaţial.

Potenţiale locuri de joacă ale primului „trilionar”

1. Mineritul spaţial

Spusele lui Bob Lord sunt întărite de afirmaţiile lui Peter Diamandis, care susţine că primul trilionar ar putea fi făcut în (şi de) industria spaţială. Diamandis, fondatorul X Prize Foundation, spunea, la International Space Development Conference, că „acolo (n.r. în spaţiu) sunt cam 20 de trilioane care aşteaptă să fie vânate”. Se referea la asteroizi, care conţin o paletă foarte largă de resurse preţioase. Sigur, asta poate să sune ca un scenariu SF din „Avatar”, însă nu e nimic SF în spusele lui Diamandis, dacă stai să te gândeşti că în cartea „Mining The Sky: Untold Riches from the Asteroids, Comets, and Planets.” a lui John S. Lewis, valoarea de piaţă a unui asteroid de mici dimensiuni a fost evaluată la câteva trilioane. „Lucrurile pe care punem preţ în prezent, precum metale şi diverse minerale, există în cantităţi infinite în spaţiu.”, scrie Lewis. Într-un interviu acordat CNBC, astrofizicianul-rockstar Neil DeGrasse Tyson spune acelaşi lucru: „Inovaţia are ca rezultat o economie sănătoasă. Următoarea frontieră pentru economie e spaţiul. Primul trilionar va fi persoana care va reuşi să exploateze resursele prezente în asteroizi. Lupta pentru diverse resurse va fi o realitate depăşită, din trecut, odată ce spaţiul va deveni un fel de grădină din spatele casei a umanităţii”.

internet of things 1

IoT (Internet of Things)

 2. Internet of Things

La prima vedere, Internetul Lucrurilor nu pare un candidat cu prea mult potenţial pentru trilioane, dar dacă luăm în considerare faptul că unele device-uri ar putea îmbunătăţi sănătatea sau performanţa intelectuală, lucrurile se schimbă. Site-ul futuristspeaker.com notează şi posibilitatea apariţiei unei nişe interesante, cea a device-urilor capabile să comunice cu animalale sau cu plantele. Cât ar putea valora o asemenea nişă de inovaţie? Exact. Trilioane.

3. Instant learning

Procesul de învăţare ocupă o perioadă foarte mare de timp din viaţa unui individ, iar asta a fost un motiv suficient pentru ca Nicolas Negroponte să facă o predicţie interesantă: apariţia „ingested learning”-ului. Cercetătorii susţin că momentul nu e atât de îndepărtat pe cât credem. Un asemenea „breakthrough” ar putea produce un trilionar.

 4. Industria „tinereţii veşnice”

Un miliard de oameni care plătesc o sumă infimă de 10 dolari pe zi în schimbul unor metode noi de întinerire ar putea însemna apariţia unei industrii capabile să genereze peste 3.65 trilioane pe an. Oamenii îşi vor dori mereu să rămână tineri (vezi avântul luat în zilele noastre de chirurgia estetică), deci orice inovaţie în industria „anti-aging” are potenţialul de a fi certificatul de naştere al primului trilionar.

 5. Drone

Drone care folosesc energia solară, zboară la altitudini de peste 25.000 de metri, ferite de capriciile vremii şi care nu au nevoie să coboare decât pentru reparaţii – atât Google, cât şi Facebook au cumpărat startup-uri care dezvoltă asemenea drone. Oricine le va folosi pentru a oferi servicii telecom mai performante are şanse mari să devină trilionar.

hyperloop 1

Prototipul Hyperloop

6.Transport ultra-high-speed

Un mijloc de transport mai eficient şi mai ieftin decât cele de care dispunem în prezent ar putea da naştere unui trilionar. Elon Musk lucrează deja la Hyperloop, care va putea atinge 760 de mile pe oră graţie unui „sistem de levitaţie pasiv”. Hyperloop-ul lui Musk îmbină conceptele avioanelor ultra-rapide, railgun-ul (un „tun” electric care se foloseşte de electromagnetism pentru a arunca proiectile) şi ideea de bază a jocului de masă Air Hockey.

artificial intelligence

A.I. (Artificial Intelligence)

 7. Inteligenţă artificială

Industria A.I. îşi trăieşte copilăria şi va deveni un „game-changer” în absolut toate celelalte industrii.

8. Avataruri 3D

De câte ori nu aţi auzit pe cineva spunând că viaţa lui ar fi mai uşoară dacă ar reuşi să fie în mai multe locuri deodată? Avataturile 3D sunt echivalentul digital al procesului de clonare şi ar putea crea – cel puţin în teorie – un trilionar.

9. Energie

Putem genera energie, dar nu o putem stoca. Oricine găseşte o modalitate de a rezolva acest neajuns ar putea deveni trilionar.

10. Robotică

Nu seamănă (încă) foarte mult cu C-3P0 sau cu Rosie din „The Jetsons”, dar roboţii sunt deja aici. Industria serviciilor pe această piaţă va exploda în momentul în care cineva va crea un concept complet nou, care să fie ce a fost social media pentru internet.

 „Un miliard nu mai e ce era…”

Concluzia? E interesant să faci predicţii, calcule şi să aduci în ecuaţie diverse variabile (sau, dimpotrivă, să le ignori), însă ele rămân simple speculaţii. Lucrurile evoluează într-un ritm mult prea alert ca să poţi face o predicţie 100% corectă. Aşa cum nimeni nu a putut anticipa că ideea lui Gates îl va face miliardar (mai târziu, în 1983, Thomas Watson, CEO IBM, avea să ducă neîncrederea în calculatoare pe culmi noi, spunând: „Cred că există o piaţă pentru cel mult cinci calculatoare.”) sau că Alfred Mann se va îmbogăţi datorită insulinei, şi acum lucrurile se vor întâmpla, probabil, la fel: primul trilion nu va fi făcut în industriile enumerate mai sus, ci va fi, cel mai probabil, rezultatul unei idei care – dacă ar fi enunţată aici, acum, în acest material – ni s-ar părea imposibilă, ridicolă sau inutilă. Doi la mână, e greu de spus dacă următorii 25-30 de ani chiar ne vor pune faţă în faţă cu primul trilionar. Până la urmă şi o cunoscută publicaţie economică internaţională scria cândva că fondatorul Microsoft va deveni primul trilionar, nu mai târziu de anul 2004… Singura certitudine e afirmaţia lui J.P. Getty, din 1957. Întrebat de un reporter al Fortune Magazine despre averea sa colosală, Getty a ridicat din umeri şi a răspuns: „Trebuie să ai grijă să vezi întotdeauna lucrurile în perspectivă. Ţine minte, tinere, un miliard nu mai e ce era…”

Foto: Pixabay and/or Creative Commons

Comentarii

Share

About Author

Revista HR Manager

(0) Readers Comments

Leave a Reply