Organisational Development — 08 May 2018

În multe cazuri companiile nu reușesc să depășească decalajul dintre a ști și a face ceea ce este necesar pentru a pune tehnologia laolaltă cu cele mai noi procese și abilități pentru a aduce funcția de HR în secolul XXI.

de Elena Badea

Chiar dacă unele companii anunță că își schimbă tehnologia, rolul și procesele de HR rămân în același stadiu de evoluție, în timp ce altele pur și simplu scriu istorie prin felul în care integrează aceste elemente și funcționează pe baza noii paradigme digitale în HR.

Studiul ,,Tendințe și provocări în HR”, realizat de Valoria, sondează percepțiile directorilor executivi din top managementul companiilor și ale directorilor de HR cu privire la provocările strategice care stau în fața funcției de HR. Chestionarul a fost aplicat la finalul anului 2017, iar răspunsurile la acesta arată discrepanțe majore între companii cu privire la aportul strategic al funcțiunii de HR la dezvoltarea afacerii.

Provocări strategice în HR

Potrivit rezultatelor cercetării, cele mai importante 5 provocări strategice din zona de HR aflate pe agenda companiilor (pe o scară de la 1 – deloc important la 5 – foarte important) sunt următoarele:

  1. Retenția angajaților cu potențial ridicat și a celor cu performanțe deosebite – scor 4,60 în 2017 vs. 4,39 în anul precedent;
  2. Menținerea unui nivel ridicat de implicare a angajaților – scor 4,53 în 2017 vs. 4,49 în anul precedent;
  3. Asigurarea competenţelor de conducere care să ajute organizaţia să răspundă noilor cerinţe de business şi ritmului rapid al schimbărilor – scor 4,35 în 2017 vs. 4,28 în anul precedent;
  4. Crearea unei culturi organizaţionale (valori, credinţe, comportamente) care să dea un avantaj competitiv companiei – scor 4,20 în 2017 vs. 4,17 în anul precedent;
  5. Crearea şi menţinerea unui mediu de învăţare care răspunde rapid nevoilor de dezvoltare a angajaţilor, prin folosirea tehnologiei – scor 4,18 în 2017 vs. 4,02 în anul precedent.

Alte provocări strategice aflate pe agenda organizațiilor în ceea ce privește funcția de HR au fost: lipsa absolvenților competenți și motivați (67% dintre companiile respondente), lipsa specialiștilor și a meseriașilor (61%), nevoia de adaptare la schimbările legislative incoerente (54%), lipsa proceselor de implicare directă a angajaților în dezvoltarea personală (36%) și scurtarea perioadelor de lucru la un angajator (34%).

Directori generali vs. directori de HR

Dacă analizăm aceste rezultate în funcție de rolul respondenților în companie, constatăm că există diferențe între răspunsurile date de directorii generali și directorii executivi din conducerea companiilor și directorii/managerii de HR, cu privire la cele mai importante 3 provocări strategice din zona de HR.

Pentru directorii generali și directorii din conducerea companiilor topul celor 3 provocări din zona de HR arată astfel:

  • Crearea și menținerea unui mediu de învățare care răspunde rapid nevoilor de dezvoltare a angajaților, inclusiv prin folosirea tehnologiei – scor 4,68;
  • Retenția angajaților cu potențial ridicat și a celor cu performanțe deosebite – scor 4,53;
  • Asigurarea competențelor de conducere (leadership) care să ajute organizația să răspundă noilor cerințe de business și ritmului rapid al schimbărilor – scor 4,46.

De cealaltă parte, pentru directorii/managerii de HR topul celor 3 provocări strategice din zona de HR arată astfel:

  • Retenția angajaților cu potențial ridicat și a celor cu performanțe deosebite – scor 4,72;
  • Asigurarea competențelor de conducere (leadership) care să ajute organizația să răspundă noilor cerințe de business și ritmului rapid al schimbărilor – scor 4,63;
  • Menținerea unui nivel ridicat de implicare (engagement) a angajaților – scor 4,53.

Automatizarea funcției de HR

Conform concluziilor sondajului, 5 din 10 companii respondente au declarat că au o soluție de automatizare a proceselor de HR, 34% au spus că nu au, dar vor să implementeze, iar 15% au concluzionat că nici nu au și nici nu intenționează să implementeze. Dintre companiile respondente, 47% consideră că utilizarea tehnologiei în HR este de importanță crescută pentru măsurarea performanței departamentului, 28% sunt indecise sau cred că este doar oarecum importantă, în timp ce 19% consideră că este un element-cheie, cu importanță critică.

Rezultatele studiului mai arată că cele mai importante tendințe care pot schimba în mod semnificativ funcția de HR în viitor sunt următoarele: aplicațiile mobile și social media (47% dintre companii), inteligența artificială (43%), evoluțiile politice și economice (43%) și evoluția demografică (42%).

Companiile care înțeleg transformarea în era digitală au o destinație clară, o strategie și un plan de acțiune pentru a ajunge acolo. Acesta include și acțiuni pentru a crea o mentalitate nouă la nivelul funcției de HR, pentru ca aceasta să poată susține schimbarea accelerată din era digitală și modul în care evoluția rapidă a tehnologiei rescrie – în mod dramatic – regulile pentru succesul viitor. Astfel, redefinirea funcției HR și a valorii acesteia pentru companie se face folosind tehnologia și abilitățile care valorifică aportul imens al analizei predictive a datelor din acest departament.

În România, 6 din 10 companii au probleme cu digitalizarea

Dacă ar fi să stăm în fața unei hărți a digitalizării în Europa, cu greu am identifica România. Geografia răspândirii digitalizării pare să ne ocolească. În mediul de business există insule care se remarcă prin implementarea soluțiilor digitale, așa cum arată studiul ,,Barometrul digitalizării în companiile din România”. Potențial există, trebuie doar sa fie accesat, pentru că digitalizarea reduce costurile, simplifică procesele, crește eficiența operațională, măsoară mai bine performanțele companiei, ajută procesul decizional și crește competitvitatea companiilor… sau cel puțin așa arată clasamentul beneficiilor, făcut de directorii exectivi și managerii care au răspuns întrebărilor din studiu.

Companiile nu scapă de digitalizare

Digitalizarea este un fenomen de care nu va scăpa niciun model de afaceri și niciun domeniu de activitate. Chiar dacă în momentul de față mai sunt încă voci care susțin că nu toate industriile vor avea parte de digitalizare, evoluțiile tehnologice din Big Data și cloud, inteligență artificială, roboți și drone, Internetul lucrurilor (IoT) fac acest scenariu improbabil. În România, 35% dintre companii spun că digitalizarea a avut deja o influență mare asupra lor și doar 7% spun că nu a avut nici o influență.

În acest moment 31% dintre companiile din Romania spun că sunt încrezătoare în ceea ce privește digitalizarea deoarece au cunoștințele necesare pentru a naviga prin acest proces. Pe de altă parte, 61% spun că au dificultăți legate de transformarea digitală. Dintre acestea 39% sunt (oarecum) neîncrezătoare că vor putea valorifica această tendință. Numai 2% dintre companii spun că nu au încredere că digitalizarea este bună pentru organizația lor.

Digitalizarea este totuși un proces dificil pentru companii. Dintre cele puternic influențate de digitalizare, 62% sunt încrezătoare și consideră că au cunoștințele necesare pentru a parcurge acest proces, dar 38% nu sunt în această situație. Procentele celor oarecum încrezătoare că vor putea valorifica această tendință sunt cele mai mari (27%) în rândul companiillor care spun că au fost (mediu) influențate de digitalizare.

Nu există industrii imune la digitalizare

Pe fondul avansului tehnologic rapid, digitalizarea a devenit o prioritate pentru toate industriile, de multe ori schimbând radical modelele de business. Cu toate astea, în acest moment doar 19% dintre companiile din România consideră că modelele digitale de business au schimbat în foarte mare măsură industriile din care fac parte.

Numai 21% dintre companii se așteaptă ca modelele digitale de afaceri să le transforme în foarte mare măsură industria în care activează în următorii 1-3 ani, 38% spun că modelele digitale de business le vor transforma în mare măsură industria, iar 27% prevăd că modelele digitale de afaceri le vor afecta doar într-o oarecare măsură industria în următorii 1-3 ani.

Este uluitor că numai 12% dintre companiile din România consideră modelele digitale de afaceri ca fiind o amenințare, iar 59% se așteaptă ca aceste modele noi de business să le transforme industria în următorii 1-3 ani.

Ce este important de înțeles?

Costul de oportunitate al digitalizării va fi scump pentru companiile locale conservatoare. Modelele de afaceri bazate pe digitalizare sau puternic influențate de aceasta se impun în tot mai multe industrii. Vor supraviețui și prospera cei care se vor reinventa. Schimbarea are tot mai puțină răbdare cu cei inadaptați, iar lipsa forței de muncă forțează companiile la digitalizare. Pe de alta parte, consumatorii stau tot mai mult cu ochii pe ceas și aleg furnizorii care le respectă cea importantă resursă – timpul.


elena-badea-revistaElena Badea

Elena este Managing Partner al companiei de consultanță Valoria Business Solutions. Anterior, timp de 15 ani, a fost Director de Business Development și apoi Director de Marketing al unei companii internaționale de top care activează în Romania. Elena are o vastă experiență în business development, account management, marketing corporativ, operațional și marketing digital. A coordonat 43 de cercetări privind mediul de business și antreprenorial din România și s-a implicat în programe de formare și coaching pentru manageri și oameni de afaceri, dar și în proiecte de responsabilitate socială și educație. Publică frecvent articole în presa centrală din România și este invitată ca speaker la numeroase conferințe naționale pe teme actuale de marketing și business development.

Comentarii

Share

About Author

Marilena

(0) Readers Comments

Leave a Reply