Organisational Development — 12 September 2018

Noua revoluție industrială va avea un impact în foarte multe domenii. Însă e greu de spus cu certitudine ce efect vor avea digitalizarea, folosirea boților, automatizarea și roboții în diverse procese și acțiuni. Ideea este că noile tehnologii îi fac pe unii să se simtă nesiguri, iar alții văd toate aceste transformări ca pe o uriașă oportunitate, menționează Kim Karstensen, Sr. Director & EMEA Centre Lead în cadrul Kellogg’s, companie-lider pe piața mondială a cerealelor și a produselor alimentare gata de consum.

de Constantin Pescaru

Ca să nu fim speriați de mult-mediatizata „apocalipsă a roboților”, el ne îndeamnă să ne uităm pe statistici. Astfel, vom observa că acele companii care au ales să îmbrățișeze schimbările aduse de revoluția industrială 4.0 au creat mai multe joburi decât au „distrus”. Interesant, nu-i așa? „Acest lucru se întâmplă pentru că odată ce companiile care folosesc astfel de tehnologii încep să facă lucruri noi, businessul se extinde, așa că au nevoie de mai mulți angajați”, spune Kim Karstensen.

INTRODUCEREA SOLUŢIILOR ROBOTICE LA LOCUL DE MUNCĂ: PRODUCTIVITATEA ANGAJAŢILOR CREŞTE, LA FEL ŞI SALARIILE

I-am ascultat sfatul și ne-am uitat pe niște studii.

Centrul European pentru Cercetare Economică (ZEW) dă ca exemplu Germania, unde la începutul acestui an s-a înregistrat cea mai scăzută rată a șomajului din 1990 încoace (5,4%). Totodată, ţara are şi cel mai mare număr de roboţi, anume 309 la 10.000 de lucrători.

Astfel, studiul arată că există o corelaţie directă între automatizare şi creşterea angajărilor. Ba mai mult, avantajele nu se termină aici: productivitatea muncitorilor din Germania a crescut cu circa 15% după introducerea noilor soluţii robotice.

Problema este că privim situaţia dintr-un unghi greşit. În fapt, automatizarea şi digitalizarea companiilor nu provoacă reduceri de personal, ci lipsa de competitivitate a angajaţilor. Cu alte cuvinte, odată cu noile tehnologii, angajatorii caută candidaţi capabili să lucreze împreună cu acestea. Prin urmare, cei care nu se adaptează au numai de pierdut: există o mare posibilitate să rămână fără slujbă sau să îşi găsească un job nesatisfăcător. Însă cei care ţin pasul cu aceste transformări nu doar că rămân în continuare în câmpul muncii, ci au parte şi de creşteri salariale, conform studiului ZEW.

Un alt raport, elaborat de către Federaţia Internaţională de Robotică (IFR), arată că, din 2008 până în 2011, pentru fiecare robot amplasat au fost create 3,6 locuri de muncă.

SE SCHIMBĂ FOCUSUL

În acest context, Kim Karstensen precizează că folosirea noilor tehnologii (Big Data, Analytics, boţi, cloud etc.) îţi poate oferi o perspectivă mai în profunzime a pieţei. Astfel, o companie îşi poate îmbunătăţi serviciile şi produsele în funcţie de ceea ce îşi doreşte efectiv clientul – căci afli aceste informaţii de la el, iar procesarea e automatizată, deci rapidă – şi nu de ceea ce presupui tu că îşi doreşte clientul. Prin urmare, „ne ajută să avem o viziune mai profundă a lucrurilor, deci putem să creăm tot felul de modalităţi noi de a aduce clienţilor produsele de care chiar au nevoie”, spune Kim Karstensen.

El crede că, graţie acestui „vortex digital” – care e deja aici, se întâmplă acum şi nu poate fi ignorat – trăim în nişte vremuri palpitante: „Roboţii, noua infrastructură, Market Data etc., acestea nu existau în trecut. Toate se întrepătrund şi este interesant de văzut ce se întâmplă în viitor. Eu cred că trebuie să îmbrăţişăm tehnologia, să ţinem pasul cu schimbările. Problema este că dacă nu te mişti suficient de repede, nu vei rezista pe piaţă”.

FLUIDITATE ŞI MOBILITATE

Kim Karstensen este optimist şi crede că impactul revoluţiei industriale 4.0 va fi unul pozitiv. De asemenea, noile tehnologii vor schimba modul în care lucrăm. Deja în birourile Kellogg’s se „coc” nişte idei legate de fluxul de muncă care să se plieze pe nevoile angajaţilor, în aceste vremuri.

Compania vrea să ducă ideea de flexibilitate la un cu totul alt nivel. În afară de posibilitatea de a lucra de acasă, se cochetează cu planul de a implementa aşa-numitele work-chapters. Adică angajaţii să nu aibă un birou permanent, ci să se mute în spaţiul (chapterul) de care au nevoie, unde se află toţi colegii cu care interacţionează în ziua respectivă. Şi tot aşa, zi după zi.

TOWN_HALL_APR_113_OG (1) (1)Un astfel de proiect-pilot a fost implementat cu succes într-un birou Kellogg’s din Manchester City. Chiar dacă oamenii au fost puţin reticenţi la început, s-au obişnuit repede cu ideea şi au devenit încântaţi să se mişte de colo-colo şi să interacţioneze direct cu colegi din diverse departamente, cu care anterior discutau doar pe e-mail sau la telefon. Drept urmare, există şanse mari să prindă şi la noi, la condiţiile în care Kim Karstensen vede în români o dorinţă de schimbare nemaiîntâlnită.

Şi apropo de schimbare, el mai spune că este posibil să ajungem într-o zi să nu mai lucrăm pentru o singură companie: „Dacă eşti bun într-un anumit sector de activitate, dar angajatorul tău nu are nevoie de tine opt ore pe zi, îţi vei vinde serviciile şi către alte companii. Astfel, am putea ajunge în acel moment în care vom lucra patru ore pe zi pentru un angajator, două pentru altul şi tot aşa”. El nu spune că asta se va întâmpla începând de mâine, dar în viitor munca nu va mai însemna opt ore petrecute în acelaşi loc: „Pur şi simplu, vei crea nişte lucruri, vei presta nişte servicii, pe care le vei contracta altora. Şi viceversa. Totul va fi mai fluid”. Însă, atrage atenţia Kim Karstensen, şi instituţiile statului trebuie să se adapteze schimbărilor şi să adapteze legislaţia în aceeaşi măsură.

CUM MĂSORI GRADUL DE SATISFACŢIE AL ANGAJAŢILOR

Odată ce intri în biroul din Bucureşti al companiei, vei intra direct în atmosferă: culorile te îmbie la bună-dispoziţie, iar oamenii sunt calmi şi calzi. Pare locul propice pentru crearea şi implementarea de idei noi. Dar imediat la intrare se află un obiect care pare din altă lume. Da, am tot vorbit despre roboţi, digitalizare şi alte tehnologii noi, însă lângă recepţie tronează… o cutie de scrisori! Curios, l-am întrebat pe Kim Karstensen despre rolul ei. El ne-a spus că face parte dintr-un program mai amplu destinat măsurării gradului de satisfacţie al angajaţilor.

„Avem tot felul de moduri și metode pentru a ne da seama cum se simt oamenii aici”, explică Kim Karstensen. Un smiley face machine, ca în aeroport, prin care măsoară modul în care cei care lucrează în companie se simt pe parcursul zilei, aşa se urmărește gradul de negativitate și se încearcă corelarea cu diverși factori, dacă a fost ceva în piață, dacă metroul nu a funcționat, lucruri de genul ăsta.

Există o comunicare deschisă în birou, întâlniri obligatorii one to one, prezentări periodice, dar şi open door policy, adică toată lumea poate veni să vorbească cu directorul, iar el se poate duce la ei.

Dar dacă cineva are impresia că este trecut cu vederea sau simte că nu își poate exprima direct sentimentele, există o cutie de scrisori, care e încuiată și este deschisă o dată pe luna de Kim Karstensen. În această cutie, angajații pot să pună scrisori în care au scris ce le trece prin minte, nu trebuie să însemne neapărat ceva, pot face acest lucru anonim sau se pot semna, pot semnala o problema, pot cere o îmbunătățire sau pot veni cu ceva creativ. Scrisorile sunt colectate lunar, iar trimestrial, când are loc prezentarea activităţii companiei în faţa angajaților, se împărtășește cu ei ce este în cutia cu scrisori, se vorbește despre cele scrise acolo, iar managementul le transmite dacă a decis să ia niște măsuri, să facă niște schimbări. În fine, ideea e că discută în mod deschis despre toate acestea.

De asemenea, există şi câteva premii speciale, în care angajaţii primesc premii individuale și pe echipe, dar există și o distincție specială, Mindset Award, care nu depinde de performanța angajatului per se, ci se acordă unei persoane care „radiază” un lucru pozitiv celorlalți. „Ne străduim să vedem dacă chiar există o persoană care manifestă un astfel de comportament într-un mod ingenuu. Ideea din spatele acestei inițiative este să te facă să te gândești la „de ce să ai o mentalitate de învingător”, „de ce trebuie să mă provoc să fac lucruri într-un mod mai inteligent” și alte lucruri de genul ăsta”, spune Kim Karstensen.

KELLOGG’S SE EXTINDE ÎN ROMÂNIA

Am stat de vorbă cu Kim Karstensen în contextul în care Kellogg’s, companie-lider pe piața mondială a cerealelor și a produselor alimentare gata de consum, a anunțat în această săptămână deschiderea unei noi divizii în cadrul Centrului din București. Noua divizie Kellogg’s în România va prelua activități din aria Supply Chain și va fi responsabilă pentru planificarea categoriilor de cereale și gustări, gestionarea inventarelor și alte activități specifice din zona Supply Chain.

În lunile următoare, noua divizie va prelua activitatea de pe piețele locale și o va plasa în România, astfel încât va exista, în primul rând, un transfer de cunoștințe, urmat de îmbunătățirea întregului proces. Noua divizie Kellogg’s va avea un rol important în planificarea activităților din zona Supply Chain pentru întreaga Europă.

Drept urmare, toată partea de back office pentru zona de Supply Chain va fi end-to-end, sub o singură umbrelă.

În acest moment, în cadrul Centrului Kellogg’s din București lucrează aproximativ 250 de persoane, iar pentru 2018, planurile de recrutare vor continua pentru cele trei arii de activitate: Finanțe, Supply Chain și HR.

În următoarele luni, compania se va concentra pe recrutarea de candidați pentru cele peste 30 de poziții în zona Supply Chain. Noua divizie va avea un director general care să sprijine direcția strategică, în conformitate cu echipa de conducere a departamentului Supply Chain, precum și posturi de analist și planner pentru dezvoltarea activității operaționale.

Pozițiile sunt middle și top management, nu prea există locuri de entry-level în noua echipă, astfel că activitatea va fi mai degrabă business growth driven decât transactional driven.

„Flexibilitatea reprezintă un aspect foarte important pentru noi și cred că România e un loc bun pentru asta. Căutăm oameni care sunt open-minded, care sunt dispuși să migreze către zone diferite ale businessului, să nu vrea să facă doar ceva specific, care au inspirație și care, dacă au o idee bună, să nu le fie teamă să meargă într-o altă direcție decât cea stabilită inițial. Deci, cuvântul de bază e flexibilitatea”, mai menţionează Kim Karstensen.

Kellogg’s este prezentă pe piața din România din 2014. Centrul din București are rolul de Global Business Service pentru diviziile din Europa ale companiei din peste 20 de țări.

Comentarii

Share

About Author

Marilena

(0) Readers Comments

Leave a Reply