Staffing — 19 June 2017

În timp ce orașele mari ale României – în frunte cu Timișoara, Cluj-Napoca și Capitala –  sunt cele mai atractive pentru afaceri, potrivit unui clasament realizat de revista Forbes și adevarate hub-uri creative, atrăgând investitori și talente și concurând cu țări cu tradiție în inovație, declinul economiei locale, în special în zona orașelor mici, continuă.

Chiar și așa, există industrii care încearcă să echilibreze balanța și oameni de afaceri care încă investesc aici, în ciuda unei infrastructuri care nu îi ajută.

De ce avem dezechilibru geografic

Bucureștiul generează 20% din PIB-ul țării, în timp ce orașele mici și mijlocii se luptă să supraviețuiască. Cauzele dezechilibrului demografic și economic de pe teritoriul României sunt multiple – efectele târzii ale urbanizării și industrializării forțate din perioada comunistă, care afectează, în primul rând, așezările urbane mici și zonele monoindustriale; îmbătrânirea populației și migrarea segmentului tânăr și înalt calificat spre centru, în timp ce numeroși alți tineri părăsesc țara; lipsa unei infrastructuri de transport moderne, care să lege regiunile țării; schimbările de dinamică la nivelul economiei globale, care fac ca anumite industrii cu tradiție să nu mai performeze în contextul actual și multe altele.

Unii specialiști vorbesc chiar despre un fenomen natural, cu care va trebui să ne obișnuim, dar nu asta vor locuitorii acestor zone să audă. Oamenii îşi doresc soluții: o infrastructură care să susțină dezvoltarea și o echilibrare demografică și economică, toate acestea traduse prin locuri de muncă și o calitate ridicată a vieții.

Cine investește în afara centrului

De foarte multe ori, există un număr mic de companii care susțin singure o mare parte din veniturile locale. Este cazul Sebeșului, unde cinci companii realizează 75% din cifra de afaceri a orașului, potrivit sebesinfo.ro, dar, într-o anumită măsură, și cazul unor orașe mai mari și cu tradiție industrială, precum Galațiul, unde o companie din industria construcțiilor, precum Arabesque, a căpătat dimensiune de multinațională și creează pentru gălățeni în jur de 400 de locuri de muncă.

Oamenii de afaceri care investesc în afara celor mai importante orașe ale țării, mai ales când businessul lor a luat avânt, nu sunt însă mulți. După cum remarcă șeful Arabesque, Cezar Rapotan, care se declară foarte legat de orașul său, este o problemă care ține de atitudine, unii antreprenori alegând să nu reinvestească profitul. În lipsa acestor investiții, fondurile europene sau ajutoarele de stat nu reușesc să acopere, în mod real, nevoile acestor orașe.

Unde te poți angaja în orașele mici și mijlocii

Dacă în orașele mari întâlnim toate tipurile de industrii și de organizare economică, acestea fiind susținute deopotrivă de multinaționale, companii locale și antreprenori, pe măsură ce ne îndepărtăm de centru, întâlnim mai puține corporații și mai multe businessuri mici, alături de fostele companii de stat și firme controlate de străini. Există și alte diferențe importante, între orașe și regiuni, care țin de diverși indicatori economici: nivelul de performanță al industriilor prezente în zonă, numărul firmelor cu capital privat, gradul de calificare al angajaților, numărul celor care muncesc versus asistați social etc.

Peisajul domeniilor care susțin dezvoltarea economică în orașele mici și mijlocii diferă extrem de mult de la o zonă la alta: de la industria prelucrătoare, la construcții; de la agricultură, la confecții; de la turism, la comerț și servicii financiar-imobiliare. Dezavantajul multora dintre orașele mici și mijlocii este că au rămas zone monoindustriale sau sunt dezvoltate pe baza activităților locuitorilor, în timp ce orașele mari concentrează oportunități de business, angajare și studii.

Cele mai bune orașe mici în care să te angajezi sunt cele dezvoltate în urma afacerilor pe care producători mari din industria auto, cum este Dacia, lanțurile de retail și industria prelucrătoare le derulează în zonă: Mioveni, Slatina, Alba Iulia, Deva, Bistrița, Lugoj, Câmpulung, Hunedoara.  

 

Sursa foto: Shutterstock

Comentarii

Share

About Author

Marilena

(0) Readers Comments

Leave a Reply